Sursa foto: Pixabay
Fenomenele meteorologice extreme au costat economia globală peste 2 trilioane de dolari în ultimul deceniu, potrivit unui raport comandat de Camera Internaţională de Comerţ și citat de The Guardian.
Analiza a 4 000 de fenomene meteorologice extreme legate de climă, de la inundaţii bruşte care distrug casele într-o clipă la secete lente care ruinează fermele de-a lungul anilor, a arătat că daunele economice au atins 451 de miliarde de dolari numai în ultimii doi ani, relatează The Guardian, conform News.ro.
Cifrele reflectă costul total al consecinţelor fenomenelor meteorologice extreme, mai degrabă decât partea pe care oamenii de ştiinţă o pot atribui dezastrului climatic.
Aceste cifre vin în contextul în care liderii mondiali discută despre cât de mult ar trebui să plătească ţările bogate pentru a ajuta ţările sărace să îşi redreseze economiile, să se adapteze la o lume mai caldă şi să facă faţă pagubelor provocate de condiţiile meteorologice tot mai violente.
„Datele din ultimul deceniu arată în mod categoric că schimbările climatice nu sunt o problemă viitoare”, a declarat John Denton, secretarul general al Camerei Internaţionale de Comerţ (ICC), care a comandat raportul. „Pierderile majore de productivitate cauzate de fenomenele meteorologice extreme sunt resimţite aici şi acum de către economia reală.”
Raportul a constatat o tendinţă graduală de creştere a costului generat de fenomenele meteorologice extreme între 2014 şi 2023, cu un vârf în 2017, când un sezon activ de uragane a lovit America de Nord. SUA a suferit cele mai mari pierderi economice în perioada de 10 ani, cu 935 de miliarde de dolari, urmată de China cu 268 de miliarde de dolari şi de India cu 112 miliarde de dolari. Germania, Australia, Franţa şi Brazilia au intrat toate în top 10.
Focul, apa, vântul şi căldura au scos tot mai mulţi dolari din bilanţurile guvernamentale pe măsură ce lumea s-a îmbogăţit, oamenii s-au stabilit în regiuni predispuse la dezastre, iar poluarea cu combustibili fosili a încins planeta.
Cu toate acestea, până în ultimii ani, oamenii de ştiinţă au avut dificultăţi în a estima amploarea rolului jucat de oameni prin transformarea fenomenelor meteorologice extreme cu ajutorul gazelor care încălzesc planeta.
Potrivit unui studiu realizat luna trecută, dezastrul climatic a fost responsabil pentru mai mult de jumătate din cele 68 000 de decese cauzate de căldură în timpul verii toride din Europa din 2022 şi a dublat şansele de apariţie a nivelurilor extreme de precipitaţii care au afectat Europa Centrală în luna septembrie a acestui an, potrivit unui studiu de atribuire timpurie. În alte cazuri, cercetătorii au constatat doar efecte uşoare sau nu au observat deloc o legătură cu clima.
Ilan Noy, un economist în domeniul dezastrelor de la Universitatea Victoria din Wellington, care nu a fost implicat în studiul ICC, a declarat că cifrele acestuia se aliniază cu cercetările anterioare pe care le-a efectuat, dar a avertizat că datele de bază nu surprind imaginea completă. „Principalul avertisment este că aceste cifre nu reflectă impactul acolo unde acesta este cu adevărat important, în comunităţile sărace şi în ţările vulnerabile”.
Un studiu pe care Noy l-a co-scris anul trecut a estimat la 143 de miliarde de dolari pe an costurile fenomenelor meteorologice extreme care pot fi atribuite dezastrului climatic, în principal din cauza pierderilor de vieţi omeneşti, dar a fost limitat de lipsa datelor, în special în Africa.
„Cea mai mare parte a impactului care este contabilizat este în ţările cu venituri ridicate – acolo unde valorile activelor sunt mult mai mari şi unde mortalitatea cauzată de valurile de căldură este considerată a fi mult mai mare”, a declarat Noy. „În mod clar, pierderile de locuinţe şi mijloace de trai într-o comunitate săracă din ţările sărace sunt mai devastatoare pe termen lung decât pierderile din ţările bogate în care statul este capabil şi dispus să ajute la redresare.”
ICC a îndemnat liderii mondiali să acţioneze mai rapid pentru a acorda bani ţărilor care au nevoie de ajutor pentru a-şi reduce poluarea şi pentru a se dezvolta astfel încât să poată rezista şocurilor provocate de fenomenele meteorologice violente.
„Finanţarea acţiunilor climatice în ţările în curs de dezvoltare nu ar trebui să fie privită ca un act de generozitate din partea liderilor celor mai bogate economii ale lumii”, a declarat Denton. „Fiecare dolar cheltuit este, în cele din urmă, o investiţie într-o economie globală mai puternică şi mai rezistentă, de care beneficiem cu toţii.”