Trei regiuni din România: București-Ilfov, Vest și Nord-Vest au înregistrat o creștere a PIB-ului mai mare de 4% pe cap de locuitor, în perioada 2001 și 2021, potrivit unui raport la Comisiei Europene „Tendințe regionale de creștere și convergență în Uniunea Europeană”. În ceea ce privește regiunile din Centrul și Sud-Est, acestea au înregistrat creșteri cuprinse între 3 și 4%.
Potrivit raportului, PIB-ul pe cap de locuitor din Luxemburg este de cinci ori mai mare decât cel din Bulgaria, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor din Irlanda de Sud-Vest este de aproape opt ori mai mare decât cel din Sverozapaden, Bulgaria, și de nouă ori mai mare decât cel din regiunea ultraperiferică franceză Mayotte. Cu toate acestea, Europa a cunoscut o dinamică semnificativă de convergență ascendentă în ultimii 20 de ani în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.
Raportul arată că creșterea PIB-ului real pe cap de locuitor a fost adesea mai mare în regiunile mai puțin dezvoltate ale UE. Un număr din ce în ce mai mare de regiuni ale UE, în principal din statele membre din sud (de exemplu, Calabria și Sicilia în Italia sau Ipeiros și Dytiki Elláda în Grecia), dar și din nord-vestul Europei (de exemplu, Centre – Val de Loire și Aquitaine în Franța sau Schleswig-Holstein în Germania), precum și câteva regiuni din Europa de Est (de exemplu, Nord-Est în România sau Severen tsentralen în Bulgaria), se află într-o „capcană a dezvoltării” sau riscă să cadă într-o astfel de capcană, potrivit raportului.
„Aceste regiuni se confruntă cu perioade îndelungate de creștere scăzută sau negativă, cu creșteri slabe ale productivității și cu un nivel scăzut de creare de locuri de muncă. În timp ce unele au avut un PIB pe cap de locuitor scăzut și au început să recupereze decalajul, altele au fost anterior prospere, dar au intrat într-o perioadă prelungită de declin economic relativ. Acest lucru necesită o atenție deosebită din partea statelor membre cele mai afectate”, se menționează în raportul Comisiei Europene.
Datele mai arată că, în state membre precum Bulgaria sau România, creșterea disparităților a fost determinată de ratele foarte ridicate de creștere din regiunile cele mai dezvoltate (de obicei, regiunea capitalei). Cu toate acestea, celelalte regiuni ale Bulgariei și României au înregistrat în continuare o creștere mai mare decât media UE și, prin urmare, au înregistrat o convergență, deși într-un ritm mai lent decât regiunea capitalei, ceea ce implică o creștere a disparităților interne.
„În Franța sau în Grecia, disparitățile interne au crescut deoarece creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în regiunile mai sărace a fost deosebit de scăzută, mai mică decât în cele mai dezvoltate regiuni ale țării, dar și mai mică decât în UE. În alte câteva state membre, scăderea disparităților regionale se datorează performanțelor relativ slabe ale unor regiuni dezvoltate, anterior dinamice. De exemplu, în Portugalia, convergența internă este determinată de recuperarea regiunilor mai puțin dezvoltate, dar și de pierderea de teren a regiunii capitalei”, potrivit raportului Comisiei Europene.