sursa foto: Facebook / Ministerul Sănătății
Sistemul de pensii din România este afectat de inegalităţi structurale, de existenţa pensiilor speciale, de practicile de pensionare anticipată nejustificată, arată o analiză realizată de Institutul European pentru Studii Economice, citată de Agerpres.
“Sistemul actual este afectat de inegalităţi structurale, inclusiv existenţa pensiilor speciale şi practicile de pensionare anticipată nejustificată. Aceste aspecte nu doar că subminează echitatea sistemului, dar şi adaugă o presiune financiară considerabilă asupra acestuia. Cea mai recentă modificare, în curs de desfăşurare, prevede o creştere a pensiilor cu 40% începând din 2024. Acest model evidenţiază modul în care Pilonul 1 al sistemului de pensii este frecvent folosit de politicieni pentru a asigura voturi imediate cu preţul creşterii obligaţiilor fiscale viitoare şi a datoriei publice”, a afirmat lectorul Christian Năsulea.
În ultimele două decenii, sistemul public de pensii a funcţionat constant cu deficit, contribuind la deficitul bugetar al guvernului şi crescând datoria publică explicită, spun autorii cercetării.
“Pentru 2022, deficitul sistemului public de pensii a fost de 15% din contribuţiile colectate. Aceasta include deficitul contabil (892 milioane lei) şi subvenţiile din bugetul general al statului (11.938,2 milioane lei)”, mai arată studiul.
Totodată, analiza detaliată evidenţiază faptul că sistemul actual de pensii din România este predominant unul redistributiv, ceea ce înseamnă că el depinde în mare măsură de contribuţiile curente ale angajaţilor actuali pentru a plăti pensiile actuale. Acest model prezintă riscuri semnificative, în special în contextul unui climat demografic schimbător şi al unei populaţii îmbătrânite.
“Din perspectivă financiară, contribuţiile la sistemele de pensii prin repartiţie sunt mai degrabă o formă de impozitare decât un mijloc de economisire pentru pensie. Deoarece aceste contribuţii nu sunt acumulate în conturi personale de pensie şi deci nu sunt nici investite pentru a genera randamente, ele nu contribuie direct la securitatea financiară viitoare a contribuabililor. În schimb, ele funcţionează ca un transfer de bogăţie de la generaţia activă la cea pensionată, cu promisiunea implicită că viitori contribuabili vor continua să finanţeze pensiile viitorilor pensionari”, a afirmat economistul Radu Nechita.
În acest context, raportul propune mai multe recomandări pentru reformarea sistemului de pensii. O sugestie majoră este tranziţia mai rapidă şi mai amplă către un sistem bazat pe capitalizare, care ar permite acumularea de rezerve financiare pentru pensionarii viitori.
De asemenea, studiul încurajează adoptarea de măsuri pentru stimularea investiţiilor private în pensii, ceea ce ar oferi o mai mare flexibilitate şi siguranţă financiară pentru viitorii pensionari.
“Într-un sistem de pensii privat, indivizii pot avea un control mai mare asupra vârstei lor de pensionare. Deoarece pensia lor depinde de economiile şi investiţiile personale, ei pot alege să se pensioneze mai devreme sau mai târziu, în funcţie de pregătirea lor financiară, în loc să fie legaţi de o vârstă de pensionare determinată de stat”, spun autorii.
Un alt aspect critic abordat în studiu este necesitatea îmbunătăţirii transparenţei şi responsabilităţii în cadrul sistemului. Raportul sugerează că toate obligaţiile financiare, fie că sunt explicite sau implicite, ar trebui să fie reflectate corect în finanţele publice, pentru a asigura o imagine realistă a sănătăţii financiare a sistemului.
În context, autorii studiului prezintă “5 lucruri care trebuie făcute urgent”, primul pe listă fiind: eliminarea excepţiilor de la contribuţiile pentru Pilonul 2.
“Aproximativ 1 milion de lucrători din diverse domenii (construcţii, agricultură, IT) sunt scutiţi de la a contribui la Pilonul 2 (dar nu şi la Pilonul 1)”, precizează autorii.
De asemenea, specialiştii recomandă să nu se mai facă “atacuri sau ameninţări asupra Pilonului 2”.
“Nu cumpăraţi voturi cu pensiile oamenilor neinformaţi!”, punctează aceştia.
Pe listă se mai află recomandări precum: aplicarea Legii pensiilor private conform prevederilor iniţiale ale Legii 411/2014 prin care contribuţia la Pilonul 2 trebuia să crească progresiv până la 6% din salariul brut în 2016; stabilitate, predictibilitate, isonomie.
“Aboliţi privilegiile, nu mai creaţi noi ‘drepturi’, o regulă pentru toţi! Schimbările legislative constante, privilegiile de tipul pensiilor speciale trebuie să dispară”, atrag atenţia autorii studiului.
Totodată, ei recomandă eliminarea restricţiilor şi îmbunătăţirea comunicării Fondurilor de Pensii Private pentru ca oamenii să înţeleagă ce pensie vor primi la vârsta de pensionare în funcţie de contribuţii. De asemenea, recomandă publicarea estimărilor anuale oficiale ale datoriei implicite a sistemului public de pensii pentru a asigura transparenţa şi informarea cu privire la starea financiară a sistemului.
Studiul a fost realizat în perioada octombrie – decembrie 2023 de Institutul European pentru Studii Economice, cu sprijinul EPICENTER.
Institutul European pentru Studii Economice a finalizat un studiu amplu despre sistemul de pensii din România, într-o încercare de a aduce lumină asupra complexităţilor şi a provocărilor cu care se confruntă acesta.
Raportul, creat de specialiştii Christian Năsulea, Radu Nechita şi Diana Florentina Năsulea, oferă o perspectivă profundă asupra structurii şi funcţionării sistemului, precum şi asupra impactului acestuia asupra economiei şi societăţii româneşti.