Raport: Șomajul la nivel mondial ar urma să crească în acest an, în ciuda unei scăderi în 2023

Organizația Internațională a Muncii avertizează că șomajul la nivel mondial ar putea crește în 2024, alături de inflația persistentă și problemele economice din statele G20, scrie Euronews.com.
Ratele șomajului și ale lipsei locurilor de muncă au scăzut sub nivelurile anterioare pandemiei, potrivit unui nou raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM). Rata deficitului de locuri de muncă se referă la numărul de persoane care nu au un loc de muncă și care caută în mod activ un loc de muncă.

Potrivit raportului OIM, intitulat World Employment and Social Outlook Trends: 2024 (WESO Trends), șomajul la nivel mondial a scăzut de la 5,3% la 5,1% în 2023.

Cifrele vin după ce, ieri, biroul de statistică al UE a publicat rezultate similare pentru zona euro. Acolo, rata șomajului a scăzut la 6,4% în noiembrie 2023, de la 6,5% în luna precedentă și 6,7% în anul precedent.
Cu toate acestea, studiul OIM estimează că aproximativ două milioane de persoane în plus vor căuta un loc de muncă în acest an, ceea ce ar putea duce la o creștere potențială a ratei globale a șomajului de la 5,1% în 2023 la 5,2%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Raportul subliniază că standardele de viață ar putea să nu se îmbunătățească din cauza inflației și a veniturilor reduse în majoritatea țărilor G20, unde nu se așteaptă ca îmbunătățirile calității vieții să se producă rapid.

„Scăderea nivelului de trai și productivitatea slabă, combinate cu inflația persistentă, creează condițiile pentru o mai mare inegalitate și subminează eforturile de realizare a justiției sociale”, a declarat directorul general al OIM, Gilbert Houngbo. „Iar fără o mai mare justiție socială nu vom avea niciodată o redresare durabilă.”

Houngbo a subliniat, de asemenea, că „dezechilibrele” nu sunt doar un aspect temporar al redresării pandemiei, ci mai degrabă „structurale”.

OIM a observat diferențe notabile între țările cu venituri mari și cele cu venituri mici. Anul trecut, țările cu venituri ridicate au avut o rată a deficitului de locuri de muncă de 8,2%, mult mai mică decât cea de 20,5% din țările cu venituri mici. Rata șomajului a rămas la 4,5% în țările cu venituri ridicate, în timp ce în țările cu venituri mici a fost de 5,7%.

Se așteaptă, de asemenea, ca sărăcia în muncă să persiste. Numărul angajatorilor care se confruntă cu sărăcia extremă a crescut cu aproximativ un milion în 2023. Numărul celor care se confruntă cu sărăcia moderată a crescut cu 8,4 milioane în același an.

De asemenea, inegalitatea veniturilor s-a accentuat, avertizează raportul WESO Trends, menționând că eroziunea venitului disponibil real „este de rău augur pentru cererea agregată și pentru o redresare economică mai susținută”.

Se preconizează că ratele de muncă informală vor rămâne neschimbate, reprezentând aproximativ 58% din forța de muncă globală în 2024.

Diferențele de gen și disparitățile de vârstă persistă în ciuda îmbunătățirilor

După pandemie, implicarea femeilor în forța de muncă s-a îmbunătățit rapid, însă persistă un decalaj de gen vizibil, în special în țările emergente.

De asemenea, rămân provocări în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor. Numărul femeilor tinere din grupul NEET (Not in Employment, Education or Training) rămâne ridicat, ceea ce reprezintă un obstacol în calea viitoarelor lor oportunități de angajare.

Raportul a constatat, de asemenea, că persoanele care se reîntorc pe piața muncii după pandemie lucrează mai puține ore decât înainte, iar numărul de zile de concediu medical a crescut semnificativ.

Deficitul de competențe și productivitatea slabă

După o scurtă creștere în urma pandemiei, productivitatea a revenit la nivelurile scăzute din ultimul deceniu. Potrivit studiului, unul dintre motive este alocarea semnificativă a investițiilor în sectoare mai puțin productive, cum ar fi serviciile și construcțiile.

Deficitul de competențe și controlul exercitat de marile monopoluri digitale reprezintă o altă piedică în calea adoptării tehnologiei, în special în țările în curs de dezvoltare și în industriile dominate de firme mai puțin productive.

„Provocările legate de forța de muncă […] reprezintă o amenințare atât pentru mijloacele de trai individuale, cât și pentru întreprinderi și este esențial să le abordăm eficient și rapid”, a declarat Houngbo.