Foto: Pixabay
Organizația Internațională a Muncii avertizează că șomajul la nivel mondial ar putea crește în 2024, alături de inflația persistentă și problemele economice din statele G20, scrie Euronews.com.
Ratele șomajului și ale lipsei locurilor de muncă au scăzut sub nivelurile anterioare pandemiei, potrivit unui nou raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM). Rata deficitului de locuri de muncă se referă la numărul de persoane care nu au un loc de muncă și care caută în mod activ un loc de muncă.
Potrivit raportului OIM, intitulat World Employment and Social Outlook Trends: 2024 (WESO Trends), șomajul la nivel mondial a scăzut de la 5,3% la 5,1% în 2023.
Cifrele vin după ce, ieri, biroul de statistică al UE a publicat rezultate similare pentru zona euro. Acolo, rata șomajului a scăzut la 6,4% în noiembrie 2023, de la 6,5% în luna precedentă și 6,7% în anul precedent.
Cu toate acestea, studiul OIM estimează că aproximativ două milioane de persoane în plus vor căuta un loc de muncă în acest an, ceea ce ar putea duce la o creștere potențială a ratei globale a șomajului de la 5,1% în 2023 la 5,2%.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Raportul subliniază că standardele de viață ar putea să nu se îmbunătățească din cauza inflației și a veniturilor reduse în majoritatea țărilor G20, unde nu se așteaptă ca îmbunătățirile calității vieții să se producă rapid.
„Scăderea nivelului de trai și productivitatea slabă, combinate cu inflația persistentă, creează condițiile pentru o mai mare inegalitate și subminează eforturile de realizare a justiției sociale”, a declarat directorul general al OIM, Gilbert Houngbo. „Iar fără o mai mare justiție socială nu vom avea niciodată o redresare durabilă.”
Houngbo a subliniat, de asemenea, că „dezechilibrele” nu sunt doar un aspect temporar al redresării pandemiei, ci mai degrabă „structurale”.
OIM a observat diferențe notabile între țările cu venituri mari și cele cu venituri mici. Anul trecut, țările cu venituri ridicate au avut o rată a deficitului de locuri de muncă de 8,2%, mult mai mică decât cea de 20,5% din țările cu venituri mici. Rata șomajului a rămas la 4,5% în țările cu venituri ridicate, în timp ce în țările cu venituri mici a fost de 5,7%.
Se așteaptă, de asemenea, ca sărăcia în muncă să persiste. Numărul angajatorilor care se confruntă cu sărăcia extremă a crescut cu aproximativ un milion în 2023. Numărul celor care se confruntă cu sărăcia moderată a crescut cu 8,4 milioane în același an.
De asemenea, inegalitatea veniturilor s-a accentuat, avertizează raportul WESO Trends, menționând că eroziunea venitului disponibil real „este de rău augur pentru cererea agregată și pentru o redresare economică mai susținută”.
Se preconizează că ratele de muncă informală vor rămâne neschimbate, reprezentând aproximativ 58% din forța de muncă globală în 2024.
Diferențele de gen și disparitățile de vârstă persistă în ciuda îmbunătățirilor
După pandemie, implicarea femeilor în forța de muncă s-a îmbunătățit rapid, însă persistă un decalaj de gen vizibil, în special în țările emergente.
De asemenea, rămân provocări în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor. Numărul femeilor tinere din grupul NEET (Not in Employment, Education or Training) rămâne ridicat, ceea ce reprezintă un obstacol în calea viitoarelor lor oportunități de angajare.
Raportul a constatat, de asemenea, că persoanele care se reîntorc pe piața muncii după pandemie lucrează mai puține ore decât înainte, iar numărul de zile de concediu medical a crescut semnificativ.
Deficitul de competențe și productivitatea slabă
După o scurtă creștere în urma pandemiei, productivitatea a revenit la nivelurile scăzute din ultimul deceniu. Potrivit studiului, unul dintre motive este alocarea semnificativă a investițiilor în sectoare mai puțin productive, cum ar fi serviciile și construcțiile.
Deficitul de competențe și controlul exercitat de marile monopoluri digitale reprezintă o altă piedică în calea adoptării tehnologiei, în special în țările în curs de dezvoltare și în industriile dominate de firme mai puțin productive.
„Provocările legate de forța de muncă […] reprezintă o amenințare atât pentru mijloacele de trai individuale, cât și pentru întreprinderi și este esențial să le abordăm eficient și rapid”, a declarat Houngbo.