Raport: Stagnarea economiei germane afectează țările din Europa Centrală și de Est/ Cehia și România, printre țările care vor avea cel mai mult de suferit 

Economia germană a stagnat în ultimele două trimestre, creșterea PIB-ului din Europa Centrale și de Est (ECE) fiind în strânsă legătură cu evoluția economiei din Germania. Cehia ar fi țara cea mai afectată de orice șoc asupra economiei germane, în timp ce România se află pe locul al doilea în topul țărilor cele mai afectate în acest scenariu. Totuși, un asemenea șoc nu ar fi de durată și s-ar retrage relativ rapid, potrivit unui raport al Erste Groupcu privire la impactul exporturilor germane asupra țărilor din Europa Centrală și de Est (CEE).

În contrast, pentru Polonia și Slovacia, impactul unui șoc în creșterea germană ar putea avea un efect întârziat. Scăderea impactului economic pare să aibă loc un trimestru mai târziu în aceste țări.

Conform raportului, ponderea exporturilor către Germania a scăzut în întreaga regiune. Comparativ cu acum două decenii, ponderea exporturilor către Germania a scăzut cel mai mult în Ungaria și Slovacia. Pe de altă parte, în România și Serbia, aceasta a crescut marginal.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

În fiecare țară din ECE, valoarea adăugată încorporată în exporturile germane și cererea finală în raport cu valoarea adăugată totală diferă de la 12,5% în Cehia la 5,7% în România.

În cazul României, procentul de 5,7% se referă la partea de valoare adăugată din România care este încorporată în exporturile și cererea finală germane, ca procent din valoarea adăugată totală a României. Acest lucru înseamnă că, din totalul de valoare adăugată produsă în România, 5,7% este încorporată în bunuri și servicii care sunt exportate în Germania sau consumate de germani.

Să presupunem că o companie românească produce piese auto care sunt exportate în Germania. Aceste piese sunt folosite pentru a construi mașini care sunt apoi vândute în Germania și în alte țări. În acest caz, valoarea adăugată produsă în România este încorporată în exporturile germane.

Raportul subliniează faptul că valoarea adăugată în exporturile germane este de două ori mai mare decât în cazul ponderii valorii adăugate în cererea finală. Prin urmare, performanța exporturilor germane pare a fi deosebit de importantă pentru regiune. Din acest punct de vedere, încetinirea recentă a creșterii exporturilor germane este un factor negativ pentru dezvoltarea ECE.

De ce este România atât de sensibilă de stagnarea economiei germane

Deși România are cea mai mică pondere a valorii adăugate brute în exporturile germane și cererea finală, este afectată destul de puternic în cazul unui șoc asupra creșterii germane, potrivit analizei.

Un posibil motiv ar putea fi faptul că valoarea producției auto din România furnizează în principal componente cu valoare adăugată scăzută.

Furnizorii români sunt mai mici și predispuși să fie mai puțin integrați în lanțurile valorice, inclusiv din cauza poziției geografice. Astfel, ar părea firesc ca, în fața unor costuri de producție mai mici, producătorii germani în fața scăderii cererii să reducă comenzile de la furnizorii mai puțin importanți și mai îndepărtați pentru a economisi și costurile.