Națiunile europene și-au sporit apărarea ca răspuns la anexarea Peninsulei Crimeea în 2014 și la invazia Rusiei în Ucraina, a declarat un think tank cu sediul la Londra. Dar un raport publicat de Institutul Internațional pentru Studii Strategice afirmă că mai sunt multe de făcut înainte ca țările europene să fie pe deplin pregătite să facă față altor amenințări din partea Rusiei, scrie Euronews.
„NATO nu numai că și-a sporit în mod semnificativ ambițiile în ceea ce privește postura sa de descurajare și de luptă împotriva războiului, dar membrii europeni au încercat să abordeze deficiențele critice de capacitate și de pregătire”, se arată într-o parte a raportului, publicat la începutul unei reuniuni de trei zile la Praga pentru a discuta capacitățile militare europene și transatlantice.
Cu toate acestea, nu este surprinzător că, după decenii de neglijență și investiții insuficiente, rămân multe de făcut, iar progresele au fost mixte.”
Evaluarea a fost publicată în timp ce liderii europeni, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte, își regândeau relațiile transatlantice la Budapesta, în speranța că a doua președinție a lui Donald Trump va evita conflictele din prima sa administrație și va menține o poziție comună puternică față de Rusia.
Ben Schreer, directorul executiv al IISS-Europe, a declarat că apărarea europeană se află acum „în cel mai critic moment”.
„Alegerile din SUA vor adăuga și mai multă presiune asupra națiunilor europene pentru a investi mai mult în propria apărare, dar, în același timp, luând în considerare cum să continue să ajute Ucraina să câștige acest război”, a spus el.
În timpul campaniei sale electorale, Trump a amenințat cu acțiuni care ar putea avea consecințe revoluționare pentru națiunile din Europa, de la un război comercial cu UE până la o retragere a angajamentelor NATO și o schimbare fundamentală a sprijinului pentru Ucraina în războiul său cu Rusia.
În timpul primului său mandat la Casa Albă, în perioada 2017-2021, Trump a presat membrii europeni ai NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare, până la și peste 2% din PIB și să fie mai puțin dependenți de acoperirea militară a SUA.
În această privință, s-au înregistrat unele progrese, cheltuielile pentru apărare ale statelor membre europene ale NATO în 2024 fiind cu 50% mai mari decât în urmă cu 10 ani, se arată în raport.
Dar, conform IISS, problemele persistă, citând o lipsă de stabilitate în finanțarea publică care „limitează în cele din urmă capacitatea industriei (de apărare) de a investi cu încredere”.
În plus, „obstacolele de reglementare și aplicarea standardelor de mediu, sociale și de guvernanță vor continua să acționeze ca bariere în calea investițiilor”, a spus acesta.
Industria europeană de apărare a reușit să crească producția anumitor produse după 2022, în special a celor cu cerere ridicată din partea Ucrainei, cum ar fi apărarea antiaeriană și artileria.
Dar țările europene au donat, de asemenea, propriile arme Ucrainei, inclusiv avioane de luptă F-16, și „rămân dependente de SUA pentru unele aspecte importante ale capacității lor militare”, uitându-se, de asemenea, la Brazilia, Israel și Coreea de Sud pentru a-și satisface nevoile din cauza lipsei capacității lor de producție.
Concurența cu industriile civile pentru materii prime și profesioniști calificați îngreunează situația industriei de apărare, se arată în raport.
De asemenea, raportul avertizează că multe armate europene nu au suficient personal militar.
O lecție învățată din războiul Rusiei împotriva Ucrainei este că „țările au nevoie de trupe semnificative pentru a ataca și a învinge atacul inamic, dar și de suficiente forțe pentru a se regenera după uzura din luptă”.
Conform acestui standard, „principalele forțe armate europene rămân subdimensionate”.
Potrivit raportului, europenii au un drum lung de parcurs pentru a-și reînnoi capacitățile de apărare.
„Forțele, bugetele și capacitățile industriei de apărare au fost reduse din cauza deciziilor politice ale guvernelor. Aceleași guverne trebuie acum să redescopere „memoria musculară” a apărării și securității, asigurând o atenție politică susținută și investiții pentru a răspunde noilor realități strategice din Europa.”