Rata şomajului în rândul tinerilor din segmentul Neet (Not in Education, Employment or Training) a crescut de la 17%, înainte de pandemie, la 23% în prezent, a menționat preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, citat de Agerpres. Acesta a făcut declarațiile la Forumul Naţional de Redresar și a susținut că România are nevoie de un program naţional de start-up-uri, adăugând şi o dimensiune privind digitalizarea.
“Şapte din zece tineri s-au înscris în acest an la Bacalaureat. Deci trei din zece nu s-au înscris… Un lucru extrem de grav pentru viitorul nostru ca societate, incluzând aici economia, felul în care va arăta România, forţa ei de muncă. Rata şomajului în rândul tinerilor Neet a crescut la 23%, unde înainte de criză eram sub 17%. Dacă e să ne raportăm cu ce se întâmplă la nivelul altor ţări, cum ar fi Spania sau Grecia, unde 50% e rata de şomaj în rândul acestor tineri, lucrurile acestea trebuie să ne preocupe. Trebuie să oprim acest exod care vine, din nou, pe tapet. Noi, de 27 de ani, la Consiliul Naţional al IMM-urilor realizăm şi Carta Albă a IMM-urilor şi am văzut cum s-a schimbat problematica întreprinderilor mici şi mijlocii. Dacă acum doi ani discutam de principala problemă ca fiind lipsa forţei de muncă, anul trecut era o problemă de supravieţuire a IMM-urilor, iar acum revenim la acea problematică a lipsei de forţă de muncă. Primul sector afectat este cel al turismului, care, din nou, începe să se plângă de această problemă… Deci trebuie să oprim această hemoragie“, a susţinut Jianu.
Şeful CNIPMMR a menționat și că România va avea un deficit pe piaţa forţei de muncă dacă nu se va începe punerea în practică a investiţiilor derulate cu instrumentele financiare existente prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
“Soluţiile sunt specifice pentru fiecare zonă. Aşa cum am spus în repetate rânduri în spaţiul public, ai nevoie din nou de sânge proaspăt în economie. Este primul motiv pentru care trebuie să ai un program naţional de start-up-uri, adăugând aici şi o zonă de digitalizare. Felul în care construieşti aceste programe este definitoriu pentru societate. Nu am înţeles de ce s-a renunţat la Măsura 3 de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru că era o măsură foarte bună, care atingea un alt tip de nevoie, nu aceea de capital de lucru, ci de investiţii, de recâştigarea competitivităţii, de inovare. Unele state membre sunt la a patra rundă de susţinere a mediului de afaceri pentru revenirea din această criză COVID. Programele de rezilienţă încep să fie puse în practică. În opinia mea se va crea o concurenţă neloială în sensul în care dacă noi nu începem rapid să punem în practică aceste instrumente şi aceste investiţii extrem de necesare, vom vedea că va exista deficit în primul rând pe piaţa forţei de muncă. Foarte mulţi români vor merge să lucreze la firme de construcţii, HoReCa. Spre exemplu, Italia investeşte 13 miliarde de euro în ceea ce a numit ‘Turism 4.0’. Cum să compari turismul românesc şi revenirea acestuia cu o infuzie de capital de 13 miliarde de euro pentru un turism 4.0 ?”, a subliniat Florin Jianu.
România Durabilă şi EM360 Group au organizat, marţi, Forumul Naţional de Redresare, eveniment online care îşi propune să aducă în dezbatere oportunitatea pe care România o are prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă.
Jucătorii din HoReCA, dar și cei din domeniul resurselor umane vorbesc deja de o criză a forței de muncă. O dată cu reluarea evenimentelor și în sezon estival, angajatorii din HoReCa au reluat recrutările la un nivel similar celui din 2019, spun reprezentanții platformei de recrutare eJobs. Cei care au nevoie de personal se confruntă însă cu o competiţie puternică din partea operatorilor din sector din străinătate. O altă schimbare pe piața muncii: o parte dintre angajații rămași fără job în HoReCA și-au schimbat domeniul de activitate.