sursa foto: Pexels.com
La criza alimentară globală declanșată de invazia rusă în Ucraina și la presiunile inflaționiste globale s-a adăugat un alt factor agravant. Este vorba de decizia Indoneziei de a limita exporturile de ulei de palmier, o decizie care se adaugă la o listă lungă de măsuri similare luate de alte țări, într-un efort al guvernelor de a furniza alimente vitale pentru nevoile lor interne, transmite publicația greacă OIKONOMIKOS TACHYDROMOS, preluată de Rador.
Conflictul din Ucraina amenință producția mondială de cereale, furnizarea de uleiuri comestibile și exportul de îngrășăminte, cu o creștere fulminantă a prețurilor mărfurilor.
Uleiul de palmier este cel mai utilizat ulei vegetal din lume și este folosit la fabricarea multor produse, inclusiv biscuiți, margarină, detergent de rufe și ciocolată. Prețurile uleiului de palmier au crescut cu peste 50% în acest an, devenind pentru prima dată cel mai scump ulei vegetal dintre cele patru cele mai comercializate (celelalte trei fiind uleiul de floarea soarelui, uleiul de rapiță și uleiul de soia). Ministrul Comerțului din Indonezia a explicat că restricțiile la export au ca scop asigurarea faptului că prețurile uleiului de gătit rămân accesibile pentru consumatorii din țara sa.
Contractele futures pentru uleiul de palmier din Malaezia au crescut la maximul istoric în urma anunțului din Indonezia, în timp ce prețurile la uleiul de soia au crescut la maximul ultimilor 14 ani.
De asemenea, prețurile la uleiul de soia au crescut cu aproape 40% în acest an.
Rusia și Ucraina sunt, de asemenea, furnizori importanți de uleiuri comestibile. Rusia și Ucraina sunt cei doi producători principali de ulei de floarea-soarelui și, împreună, reprezintă aproape 80% din exporturile mondiale, ceea ce determină mari consumatori, precum India, să caute alternative, precum uleiul de palmier și uleiul de soia.
Grâul
Efectele sunt imediate după ce Ucraina a anunțat că a interzis exporturile pentru o gamă largă de produse agricole, inclusiv orz, zahăr și carne până la sfârșitul anului.
Războiul, pe lângă întreruperea transporturilor de produse din regiunea Mării Negre, pune în pericol și perspectivele recoltelor viitoare, deoarece prețurile la îngrășăminte cresc, iar producțiile sunt diminuate de creșterea bruscă a gazelor, care sunt esențiale pentru multe produse.
Prețurile mondiale la alimente au crescut la un nivel record în februarie, înregistrând o creștere anuală de 20,7%, potrivit FAO, în timp ce multe mărfuri continuă să crească pe piețele internaționale.
Contractele futures pe grâu de la bursa din Chicago au crescut cu aproximativ 60% până acum în acest an, fiind vizibil riscul unei creșteri fulminante a prețurilor la alimente de bază, precum pâinea.
Pierderea a doi mari exportatori – Ucraina și Rusia – care reprezintă 30% din exporturile mondiale de cereale a fost exacerbată de vestea că starea culturilor de grâu din prima țară producătoare la nivel global, China, ar putea fi „cea mai proastă din istorie”, potrivit ministrului agriculturii al țării.
Condițiile precare ale culturilor din zonele afectate de secetă din SUA vor reduce probabil și mai mult producția mondială.
De asemenea, Serbia a anunțat că va interzice exporturile de grâu, porumb, făină și ulei de gătit începând de joi pentru a face față creșterii prețurilor, în timp ce Ungaria a interzis toate exporturile de cereale săptămâna trecută.
Bulgaria a anunțat că își va crește stocurile de cereale și că ar putea reduce exporturile până când își va îndeplini planul.
Posibilitatea de aprovizionare din România, de asemenea mare exportator de cereale, care încă nu a anunțat suspendarea exporturilor, este limitată, întrucât cumpărătorii internaționali s-au orientat deja spre această țară în căutarea de alternative la Rusia și Ucraina.
Producția globală de cereale este, de asemenea, amenințată de presiunea asupra producției de îngrășăminte din cauza creșterii prețurilor la gaze. Yara, unul dintre giganții în producția de îngrășăminte, a anunțat că reduce producția de amoniac și uree în Italia și Franța.