sursa foto: Pexels
Patronatele din HoReCa sunt nemulțumite de plățile pe care le fac anual către organismele de gestionare a drepturilor de autor pentru muzica ambientală. Într-un comunicat de presă, acestea cer o reformă a modului de calcul al remunerațiilor și reprezentativității organismelor de gestiune colectivă, cu accent pe transparență, echitate și eficiență.
Reprezentanții industriei ospitalității, adică Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) și Organizația Patronală a Hotelurilor și a Restaurantelor din România (HORA), au inițiat acest demers împreună cu Asociația CORECT. Aceasta este o organizație non-profit care promovează relații corecte între utilizatorii obiectelor protejate, precum muzica sau operele audiovizuale, și organismele de gestiune colectivă care sunt responsabile cu colectarea și distribuirea remunerațiilor încasate în numele titularilor de drepturi. Obiectivul asociației este de a se asigura că titularii de drepturi sunt compensați în mod echitabil pentru utilizarea operelor lor și că utilizatorii operelor protejate au acces la aceste lucrări la tarife proporționale cu valoarea economică a utilizării.
Potrivit comunicatului, de colectarea remunerațiilor pentru drepturi de autor și drepturi conexe se ocupă asociațiile UPFR, CREDIDAM, DACIN SARA, UPFAR-ARGOA, UCMR-ADA și ADPFR.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Industria HoReCa cere reformarea modului de calcul al remunerațiilor și reprezentativității organismelor de gestiune colectivă, cu accent pe transparență, echitate și eficiență.
“Miza este importantă – sumele uriașe colectate de aceste organisme, de peste 65 de milioane de euro doar pe anul trecut, de la utilizatorii din România, în cea mai mare parte nici măcar nu ajung la titularii de drepturi – autorii, artiștii, producătorii și regizorii a căror muncă este utilizată, sistemul funcționând mai mult în beneficiul colectorilor decât în cel al creatorilor, iar orice încercare de transparentizare este blocată sistematic. Eforturile de actualizare a acestor metodologii intră într-o nouă etapă de stagnare în urma deciziei din 19 iunie 2024, când primul termen de judecată la Tribunalul București a fost amânat cu patru luni, pe motivul imposibilității de a cita unul dintre organismele de gestiune colectivă, ADPFR, la unul dintre sediile cunoscute.”, mai notează sursa citată.
Printre problemele care despre care Horeca spune că persistă de ani de zile, se numără:
1. Gestiune colectivă improprie: aplicarea gestiunii colective obligatorii în domenii unde legea prevede gestiune facultativă
2. Lipsa de proporționalitate: ignorarea proporției reale de utilizare a repertoriilor în stabilirea remunerațiilor
3. Tarife inechitabile: aplicarea acelorași tarife pentru unități de cazare de dimensiuni foarte diferite
4. Penalități excesive: menținerea unor penalități mult peste limitele legale
5. Diferența enormă între valorile remunerațiilor percepute în România și cele încasate de organismele de gestiune colectivă din restul Europei.
În acest context, Consiliul Concurenței a anunțat că desfășoară o anchetă sectorială vizând organismele de gestiune colectivă din România, mai ales că există o mulțime de domenii în care tarifele nu au fost negociate ci impuse, încălcându-se legea română și regulile de concurență prevăzute de articolele 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, mai susțin reprezentanții Horea și Asociația Corect.