Sursa foto: ANAF/Facebook
Ordonanța de Urgență recent adoptată cu privire la semnatura electronică îngreunează și birocratizează interacțiunile zilnice dintre companii și angajați, susţin reprezentanţii Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).
OUG este neclară cu privire la includerea obligativităţii acestei operaţiuni în cazurile contractului de muncă şi a sigiliului electronic calificat ca necesitate distinctă pentru validarea documentului electronic, susţin reprezentanţii Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).
„ANIS doreşte să atragă atenţia asupra unor prevederi din Ordonanţa de Urgenţă privind utilizarea semnăturilor electronice avansate sau semnăturii electronice calificate în domeniul relaţiilor de muncă, proiect adoptat în şedinţa de guvern. ANIS este un susţinător constant şi ferm al accelerării procesului de digitalizare, însă consultarea mediului de afaceri şi cu precădere a profesioniştilor din domeniul IT&C este un pas obligatoriu pentru a evita situaţii care pot îngreuna şi birocratiza interacţiunile zilnice a mediului de afaceri cu angajaţii. Ordonanţa de Urgenţă aprobată este neclară cu privire la includerea obligativităţii, în situaţia semnării electronice a contractului de muncă, a sigiliului electronic calificat ca necesitate distinctă pentru validarea documentului electronic. Solicitarea a trei elemente constitutive (semnătura, marca temporală şi sigiliu) pentru recunoaşterea unui document electronic ca fiind original îngreunează substanţial procesul de semnare electronic, solicitând un grad de securizare mult peste necesităţile pieţei şi reglementărilor europene în cazul documentelor electronice”, subliniază ANIS, într-un comunicat de presă citat de Agerpres.
Industria de profil consideră că, deşi actul normativ prevede la punctul 1.2 necesitatea folosirii semnăturii calificate şi sigiliului electronic calificat pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relaţiilor de muncă, în trecut reprezentanţii cu atribuţii de control al statului recunoşteau semnătura electronică în toate formele sale, inclusiv semnătura electronică simplă, bazându-se pe legiferarea europeană.
„Mai mult decât atât, automatizarea proceselor de HR poate suferi considerabil dacă instrumente digitale care satisfăceau nivelul de încredere electronic necesar (inclusiv marca temporală) companiilor mari nu vor mai putea fi utilizate, fiind nevoie de un sigiliu electronic aplicat separat acestora. De asemenea, punctul 1.7 necesită clarificări adiţionale pentru a evita situaţia în care statul nu recunoaşte un document în care părţile semnează cu semnături digitale distincte (o parte calificată, cealaltă parte avansată). Menţionăm că sub regulamentul european, documentul electronic este considerat original fiind semnat electronic de ambele părţi, nu neapărat cu aceeaşi tip de semnătură electronică”, explică Asociaţia.
Potrivit ANIS, dobândirea sigiliului electronic este un proces lung şi greu, iar costurile asociate cumpărării acestui element sunt substanţiale. În acest context, „devine prohibitiv pentru marea majoritate a companiilor din România, cu precădere a companiilor mici şi mijlocii”, apreciază ANIS.
„Adoptarea OUG-ului sub această formă, respectiv introducerea necesităţii sigiliului fără consultarea în prealabil a mediului de afaceri şi fără publicarea pe site-ul Gov.ro a actelor din şedinţa de Guvern în prealabil şedinţei creează o breşă în dialogul social, iar rezultatul nu poate fi decât vicierea politicilor publice şi deturnarea puterii de stat către interese private marginale. În esenţă, supra-reglementarea de astăzi va face semnătura olografă să rămână instrumentul preferat pentru mediul de afaceri în anii ce urmează. O astfel de reglementare creează o piaţă mică în detrimentul dezvoltării întreg mediului digital şi accesării oportunităţilor pe care le prezintă. Deşi ştampila nu mai este o obligaţie de ani de zile, statul Român birocratizează mediul digital în detrimentul dezvoltării unui mediu de afaceri agil şi atrăgător pentru investiţii. ANIS îşi exprimă disponibilitatea totală de a sprijini Guvernul României cu specialişti pentru formularea adecvată a măsurilor propuse şi pentru un dialog constructiv în tot parcursul elaborării politicilor publice cu privire la digitalizare”, se menţionează în comunicat.
Înfiinţată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT româneşti şi sprijină dezvoltarea industriei locale de software şi servicii, creşterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât şi a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse. În cadrul ANIS sunt 140 de membri, atât companii mici, cât şi multinaţionale, firme cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din ţară, şi peste 41.000 de angajaţi. Cifra de afaceri generată de aceste companii se ridică la peste 3,6 miliarde de euro.
Nu e prima reacție care critică noua OUG. Guvernul a adoptat în ședința de miercuri o ordonanță de urgență privind utilizarea semnăturii electronice în relația dintre angajat și angajator, potrivit site-ului executivului. Pe site-ul guvernului este postat doar textul proiectului de OUG, nu și textul final adoptat în ședință, iar expertul în e-guvernare Andrei Nicoară avertizează că o prevedere din proiect înseamnă că doar câteva companii din piață pot furniza unul dintre servicii.
La rândul său, Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia, din care face parte ANIS, spune că prevederile din Ordonanța de Urgență privind utilizarea semnăturilor electronice avansate sau semnăturii electronice calificate în domeniul relațiilor de muncă, adoptată în ședința de guvern de miercuri, sunt de natură să încurajeze birocrația, nu să o micșoreze.
„Confederația Patronală Concordia apreciază intențiile Guvernului României de debirocratizare și digitalizare a relațiilor de muncă, dar consideră că soluția aleasă de Executiv și reglementată prin OUG are un efect contrar, prin solicitarea a două noi servicii, care presupun nu doar costuri suplimentare, ci și eforturi mai mari și sunt în dezacord cu practica europeană privind echivalentul semnăturii olografe în format electronic. În timp ce Contractul Individual de Muncă se semnează în prezent olograf simplu, cele doua elemente suplimentare incluse sunt echivalentul revenirii la ștampilă (sigiliul angajatorului), deși aceasta a fost scoasă de câțiva ani si respectiv marca temporară (documentele semnate olograf, inclusiv CIM, nu includ ora semnării)”, potrivit lui Burnete.
În opinia Concordia, noile prevederi se constituie într-o birocrație inutilă, cu costuri suplimentare, care nu va duce la digitalizare, ci la digi-birocrație.