Sursa foto: Facebook
Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, intenționează să ceară țărilor UE 450 de milioane de euro, în contextul în care există “posibilitatea foarte reală” ca Gazprom din Rusia să întrerupă livrările de gaze în această iarnă.
Ea a făcut această declarație într-un interviu pentru publicația Politico.
Președintele rus Vladimir Putin dorește să submineze guvernul de la Chișinău care încearcă să orienteze Chișinăul pe o traiectorie pro-UE, notează publicația citată.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Cel mai rău scenariu este ca o deconectare completă să aibă loc”, a declarat Gavrilița, adăugând că acest lucru ar crea un “compromis între deconectări [ale consumatorilor] și pene de curent, sau dacă … ne putem permite să plătim acest preț”.
Republica Moldova, o țară de 2,5 milioane de locuitori, suferă de o criză energetică severă care a dus la creșterea de zece ori a facturilor la utilități într-un an – o tendință parțial stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.
Relațiile dintre Moscova și Chișinău, care, din punct de vedere istoric, se bazează în totalitate pe Rusia pentru gazele naturale, s-au deteriorat după ce guvernul proeuropean al condus de Gavrilița a fost adus la putere în 2021 și au atins pragul cel mai de jos în acest an, când Moldova s-a pronunțat ferm împotriva invaziei Ucrainei.
Luna trecută, monopolul rus de export de gaze Gazprom a redus livrările către țară cu 30% și a amenințat cu o întrerupere totală “în orice moment”, invocând o problemă cu plățile, într-o mișcare pe care criticii au catalogat-o drept șantaj. Aceste volume ar putea să scadă la “50%” din consumul de gaze pe parcursul lunii noiembrie, a declarat Gavrilița.
Pentru a înrăutăți situația, până la 90 la sută din aprovizionarea tradițională cu energie electrică a țării s-a oprit brusc în ultima lună. Kievul a încetat să mai exporte energie electrică în octombrie, parțial din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii sale critice, în timp ce Transnistria – un teritoriu separatist pro-Rusia din estul Republicii Moldova care anterior furniza peste două treimi din energia electrică a țării – a întrerupt exporturile săptămâna trecută.
“Nu vreau ca oamenii să subestimeze … cât de mult este poporul moldovean o victimă colaterală a războiului ucrainean”, a declarat Gavrilița dintr-un birou neiluminat din Casa Guvernului din Chișinău, unde coridoarele sunt întunecate, în timp ce guvernul se străduiește să economisească energie acolo unde poate.
Criza de energie a forțat Moldova să cumpere energie electrică la un preț de patru ori mai mare decât cel anterior pe piața europeană la vedere, a declarat Gavrilița, adăugând că va cere partenerilor europeni ai Moldovei un ajutor de 450 de milioane de euro pentru această iarnă, în cadrul unui summit de solidaritate la nivel înalt găzduit de Franța la 21 noiembrie.
Această sumă s-ar adăuga la pachetele de sprijin din acest an din partea UE, a Fondului Monetar Internațional și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare totală de 400 de milioane de euro.
“Asistăm la creșterea riscurilor de securitate și a anxietății, asistăm la o pierdere a puterii de cumpărare și la o pierdere a salariilor reale”, a declarat Gavrilița. “Suntem loviți cu câteva ordine de mărime mai mult de aceleași probleme pe care le au țările europene, dar, în același timp, suntem mult mai slabi pentru a face față acestor probleme.”
“Bineînțeles, atunci acest lucru poate fi exploatat de diverse forțe”, a adăugat ea, referindu-se la o sumedenie de documente de informații obținute de oficialii ucraineni și analizate de Washington Post, care dezvăluie relația profund interconectată dintre serviciile secrete rusești și partidele de opoziție din Republica Moldova, către care ar fi direcționat milioane de euro.
Printre aceștia se numără Ilan Șor, fostul primar al orașului Orhei, condamnat pentru furtul a 1 miliard de dolari din băncile moldovenești în 2014 și care în prezent trăiește în exil în Israel. Trezoreria americană l-a sancționat la 26 octombrie și a declarat că acesta lucrează în interesul Moscovei pentru a destabiliza guvernul de la Chișinău, pentru a readuce Moldova “în sfera de influență a Rusiei”.
Partidul ȘOR al lui Șor, favorabil Rusiei, a organizat săptămânal proteste antiguvernamentale în capitala Moldovei, iar președintele țării, Maia Sandu, a acuzat serviciile secrete rusești că au ajutat la organizarea acestor demonstrații.
“Suntem cu siguranță îngrijorați de … ceea ce noi numim “coaliția pentru corupție și război”, a declarat Gavrilița, adăugând că Șor, printre alții, “sunt foarte mult de partea elementelor rusești și încearcă să profite de nemulțumirea [publicului]”.
Moldova a primit statutul de candidat la UE în iunie, iar astfel de forțe “nu doresc” integrarea europeană a țării, a adăugat ea.
În ceea ce privește legăturile Moldovei cu Rusia, “continuăm relația noastră diplomatică”, a declarat Gavrilița, “dar, desigur, lucrurile au devenit progresiv mai dificile”, în special după ce țara a declarat persona non grata un diplomat al Kremlinului și după ce schije de rachete rusești au aterizat într-un sat moldovean săptămâna trecută.
“Viitoarea relație depinde foarte mult de evoluția războiului”, a spus ea, adăugând că, la rândul său, “depinde de modul în care acest război va fi soluționat și de modul în care Rusia se va schimba”.
Răspunzând la întrebarea ce mesaj are pentru Putin în cazul în care acesta va încerca să se amestece în afacerile interne ale Republicii Moldova, Gavrilița a susținut că “există anumite reguli în dreptul internațional și fiecare țară trebuie să aibă independența, suveranitatea și integritatea sa teritorială”.
“Mai ales țările mici depind foarte mult de respectarea acestor reguli”.