Sursa foto: Facebook/ ReturRO SGR
Reprezentanții industriei HoReCa din România, membri ai asociației HORA, și-au exprimat nemulțumirea față de modul în care funcționează “Hora reciclării” și au cerut ministerului Mediului suspendarea acestui program. Ei mai solicită ca programul să fie apoi repornit treptat, fie pe centre-pilot, fie pe regiuni.
“Solicitarea HORA către Ministerul Mediului, care este acționar al acestui proiect, este ca pe zona de restaurante, având în vedere dezastru cu care ne confruntăm astăzi și faptul că la 1 mai începe litoralul, care va fi un mare furnizor de produse reciclabile, să se amâne acest RetuRo până în momentul în care se va dovedi că el funcționează și că nu este nevoie de alocarea unor costuri majore din partea restaurantelor pentru acest subiect. După care implementarea să fie făcută gradual, pe centre-pilot, ori din punct de vedere al încasărilor și a ceea ce se reciclează, ori pe regiuni, pentru că altfel, astăzi, cei 40.000 de operatori din această industrie și modul în care RetuRo este pus în practică vor pune în pericol aplicarea unui program de reciclare pe care noi vrem să-l susținem”, a spus Daniel Mischie, membru în consiliul director al HORA.
Principalele lor nemulțumiri se referă, printre altele, la faptul că trebuie să aloce spații pentru depozitarea produselor, trebuie să aibă un angajat dedicat acestei activități, trebuie să cumpere anumiți saci de la RetuRo pentru colectarea ambalajelor – saci despre care spun că au prețuri chiar și de 10 ori mai mari decât sacii pe care îi foloseau înainte pentru reciclare, și la final, nu primesc banii pentru toate produsele colectate întrucât acestea nu sunt manevrate corespunzător până la punctul de livrare.
Mischie a mai spus că “restaurantele sunt obligate în primul rând să aibă o gestiune și să aloce niște resurse importante pentru acest lucru și să participe la un sistem care astăzi nu funcționează. Și am înțeles o lună, două, trei, patru, dar noi suntem în imposibilitatea ca astăzi să respectăm legea, pentru că toate aceste ambalaje îți intră în contabilitate și tu la sfârșitul fiecărei luni, de fapt trebuie să închizi contabilitatea și când ai închis contabilitate ai niște pierderi.”
Cat privește nivelul de pierderi, Daniel Mischie a dat ca exemplu pe cele calculate la nivelul grupului de restaurante pe care îl reprezintă (City Grill) și a spus că sunt de circa 100.000 de euro anual.
“După primele patru luni în cadrul grupului de restaurante pe care eu îl conduc reușim să reciclăm, să trimitem spre reciclare 80% din sticle, iar din 80%, doar 75% sunt plătite, restul 25% nu sunt recunoscute. Dar în același timp, dacă eu pun la calcul banii pe care îi încasam înainte pe reciclare, pentru că statul nu era organizat și nici producătorii și cu ceea ce pierd eu acuma grupul meu de restaurante pierde mai mult de 100.000 euro pe an.”
Restaurantele, mai spune Daniel Mischie, întâmpină probleme și cu depozitarea ambalajelor.
“În restaurante, toți acest saci trebuie să-i depozitezi. Avem sticle de diferite băuturi, vin, sucuri, apă, care unele dintre ele sunt golite perfect, altele nu. Dacă nu-ți vine a doua zi RetuRo să-ți ia tot ceea ce ai reciclat, atunci încep să curgă zoaie din sacii respectivi într-o cameră care trebuie cumva special alocată pentru această depozitare. Unele restaurante au vânzări foarte mari și atunci RetuRO poate veni zilnic, dacă cumva se conformează emailului trimis. După cinci luni de zile încă nu se întâmplă acest lucru sau trebuie să ții toate acele zoaie o săptămână în restaurantul care se vrea un restaurant cu condiții sanitare foarte bune. În momentul în care vine RetuRo să ridice sacii. Trebuie să existe niște oameni care să asigure manipularea acestor saci, la fel ca cei care asigură manipularea ouălelor. Deci nu trebuie să se îndoaie nicio cutie și să se crape nicio sticlă. Dar ce se întâmplă astăzi? Se iau acei saci și se aruncă în mașini și atunci banii pe care eu îi recuperez de la RetuRo sunt mult mai puțin decât cei pe care îi livrez, pentru că RetuRO are responsabilitatea din momentul în care ți le numără la punctul de reciclare, nu în momentul în care le preia de la mine. Este o zonă moartă între mine și RetuRo. În momentul în care el le numără, la punctul lui de reciclare nu răspunde nimeni de ceea ce se întâmplă pe traseu. Drept urmare, 25% din ceea ce noi livrăm către RetuRo nu este plătit.”
Cat privește sacii, Radu Tănase, director executiv al HORA, a spus că restaurantele foloseau, până la începerea acestui program, unii care costau circa 40-50 de bani bucata, iar acum sunt obligați să achite peste 4 lei pentru fiecare sac special livrat de RetuRO cu marcajul și sigiliul aferent. Reprezentanții HORA spun că până la începerea “Horei reciclării”, membrii asociației își reciclau ambalajele prin contract cu diverse companii private care colectau marfa zilnic, iar restauratele aplicau prețul negociat.
“Deci este un program foarte frumos și vrem să-l susținem și vrem să reciclăm. Nu mai vrem să fim țara lui PET, dar o să ajungem să-l urâm pentru că ne costă foarte mult și alocarea de resurse este majoră. În restaurant există om dedicat pentru retur. E un salariu. Vrem să avem un sistem de reciclare în așa fel încât să avem o țară care să fie sustenabilă din punctul ăsta de vedere, dar sunt atât de multe costuri care se rostogolesc peste noi încât nu mai putem face față. Plus că unele restaurante au capacitatea de a depozita, alte restaurante nu au capacitatea de a depozita. Deci trebuie să înțelegem că există și niște constrângeri logistice.”, a precizat Daniel Mischie.
Ce soluții propune RetuRo pentru cei din HoReCa
În timp ce reprezentanții Horeca se plângeau de sistem și de faptul că “programul de colectare se face în baza unui email trimis de cei 40.000 de operatori de restaurante din această țară”, administratorul Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) anunța printr-un comunicat de presă, scrie Agerpres, că oferă sprijin operatorilor HoReCa în vederea stabilirii unei frecvenţe de ridicare a ambalajelor cu sigla “SGR”.
“În preocuparea noastră de a fi alături de toţi partenerii noştri şi de a-i susţine cât mai bine în eforturile lor de a adopta Sistemul de Garanţie-Returnare, am început un dialog cu operatorii din domeniul HoReCa pentru a aborda întrebările şi provocările specifice pe care aceştia le au în implementarea SGR. În urma feedback-ului şi a dialogului deschis cu reprezentanţii industriei HoReCa, am identificat o serie de instrumente pe care le vom operaţionaliza în perioada imediat următoare pentru a le asigura operatorilor care activează în domeniu o experienţă cât mai uşoară de integrare a SGR în activitatea lor”, mai scrie în comunicatul de presă.
Printre instrumentele ce urmeează a fi operaţionalizate în perioada următoare se află şi stabilirea unei frecvenţe de ridicare a ambalajelor SGR specifică activităţii de HoReCa, industrie care operează cu un rulaj crescut de produse în ambalaje SGR într-o perioadă scurtă de timp.
Astfel, operatorii HoReCa pot menţiona frecvenţa cu care solicită ridicarea ambalajelor SGR de la punctele lor de activitate (zilele săptămânii în care doresc ridicarea), precum şi tipul de material al ambalajelor care vor fi ridicate – sticlă, plastic, metal şi volumul estimat.
“În felul acesta, fiecare operator HoReCa beneficiază de un calendar prestabilit în care ambalajele SGR vor fi ridicate, ceea ce va asigura atât predictibilitatea ridicărilor, cât şi optimizarea spaţiului necesar depozitării ambalajelor şi eficientizarea timpului dedicat gestionării acestei activităţi. De asemenea, această frecvenţă de ridicare va fi corelată în procesul logistic cu o dimensionare corespunzătoare a maşinilor de transport, astfel încât să fie asigurată creşterea capacităţii de preluare a ambalajelor SGR. Am pus la dispoziţia comercianţilor din HoReCa o adresă de email dedicată, horeca@returosgr.ro, la care aceştia ne pot contacta pentru subiecte specifice. În plus, operatorii HoReCa au în continuare la dispoziţie adresele de email deja comunicate”, precizează RetuRo.
De asemenea, compania va organiza întâlniri recurente cu asociaţiile reprezentative ale industriei HoReCa pentru a urmări progresul programului şi pentru a gestiona eventualele probleme care apar cât mai eficient.