sursa foto: Pexels.com
Proiectul de ordonanță de urgență privind specula va duce la o putere sporită a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care în final va pune la zid atât comercianții, cât și producătorii, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) și fondator al magazinului local Paco Supermarket, pentru Economedia. Acesta spune că ANPC este un organ de control extrem de puternic și la îndemâna legislativului, mai exact al guvernanților. Astfel, statul va putea controla cu ușurință mediul de afaceri.
„Am vorbit cu Asociația Marilor Rețele Comerciale despre proiect. Noi am făcut un front comun împotriva acestei ordonanțe care nu ni se pare eficientă. Am discutat cu ei tema aceasta și am concluzionat că statul nu are trebuie să se amestece absolut deloc între relațiile dintre companii. Statul nu are trebui să intervină absolut deloc. Cum să te oblige statul să cumperi anumite bunuri în condițiile în care poate acestea fie nu se mai vând, fie comerciantul decide să renunțe la o categorie de produse sau o bucată de business”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreședintele ANCMMR.
Acesta spune că Asociația Comercianților Mici și Mijlocii nu a fost chemată la discuții cu reprezentanții statului în momentul în care aceștia au elaborat acest document privind specula.
„Partea proastă este ca în ceea ce controlează ANPC-ul există un subiectivism. Sunt niște factori extrem de subiectivi aduși în discuție care dau ANPC-ului niște pârghii de control asupra mediului de business care nu sunt normali”, precizează reprezentantul asociației.
În forma actuală, acesta spune că nu există niciun punct forte a acestei legi. Impactul unei astfel de ordonanțe, dacă va fi publicată în forma actuală, va oferi o putere în plus Protecției Consumatorului și în final va afecta atât comercianții, cât și producătorii.
„Noi vedem cel mai sumbru impact. O putere foarte mare dată ANPC-ului, niște criterii foarte subiective de apreciere, fiind un mijloc de control care va pune și comercianții și producătorii oricând la colț. Ordonanța nu este clară. Nu suntem obișnuiți în business cu factori atât de subiectivi, există criterii care nu sunt bine definite”, spune reprezentantul.
Acesta spune că în piață este o luptă cruntă, lucru care definește capitalismul și mecanismul unei piețe libere. În momentul în care statul intervine în piața liberă cu tot felul de schimbări, ne întoarcem în comunism.
„Vrem puterea de a decide, de a face contracte cu furnizorii noștri, nu mediate de stat. Nu trebuie să vină statul să ne controleze nouă contractele”, spune Feliciu Paraschiv.
Ce prevede proiectul de ordonanță de urgență privind specula
Guvernul susține că va stabili produsele sau categoriile de produse și/sau serviciile considerate în situație de risc speculativ ce pot afecta buna funcționare a economiei sau bunăstarea consumatorului.
Pentru aceste produse/categorii de produse/servicii vor fi interzise:
a) practicarea unor prețuri nejustificat de mari;
b) limitarea producției sau a vânzărilor;
c) acumularea de mărfuri în scopul creării unui deficit pe piața internă și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod artificial.
Executivul nu menționează care vor fi aceste produse, ci spune că ele vor fi stabilite, prin hotărâre de Guvern, pentru o perioadă determinată de timp.
Un exemplu de produse pot fi măștile de protecție și dezinfectanții, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, pentru Economedia. Reamintim că la începutul pandemiei aceste două categorii de produse s-au scumpit puternic, în contextul în care cererea a explodat.
Nu toate produsele din România trebuie reglementate, însă o lege care urmărește „specula” va viza produse cu risc speculativ în funcție de fiecare criză, cum au fost măștile și dezinfectații în pandemie sau cum pot fi carburanții și produsele alimentare, spune președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
„Va fi o hotărâre a Guvernului cu privire la produsele vizate. Dacă ne uităm la inflație, ea este un fenomen macroeconomic. Nu este o distorsiune a pieței, nu este o proastă funcționare a pieței. Inflația ține de dobânzi și vedem că BNR acționează. Și ține de deficitul bugetar. Nu spunem că toate produsele din România trebuie reglementate”, a declarat Bogdan Chirițoiu, după ședința de Guvern, în care Executivul a discutat în primă lectură proiectul de ordonanță de urgență ce reglementează specula.
El a dat câteva exemple privind produsele ce pot prezenta risc speculativ, în funcție de criză, precum măștile, dezinfectanții, carburanții sau produsele alimentare
În nota de fundamentare, însă, Guvernul exemplifică prin faptul că în sectoare precum alimentar și farmaceutic, în pandemie, au existat decalaje semnificative de negociere și practici specifice, prin care anumite companii își folosesc poziția de piață în detrimentul altora.
Guvernul mai susține că va reglementa aceste aspecte „referitoare la protejarea directă sau indirectă a consumatorilor împotriva unor majorări nejustificate de prețuri și disfuncţionalități evidente ale pieţei”, în perioadele de stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate și stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, starea de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative.
Pentru a analiza dacă anumiți actori practică prețuri mari sau limitează producția, Guvernul va analiza criterii precum:
- marjele intermediare de profit pentru produsul și/sau serviciul respectiv, pentru a analiza o majorare disproporționată a prețurilor față de cheltuieli;
- distribuția produselor printr-un lanț care cuprinde mai mulți intermediari decât în mod uzual, fără ca acesta să sufere vreo transformare, cu scopul de majorare a prețului;
- limitarea nejustificată a producției și/sau a vânzărilor, care a avut ca efect stoparea/diminuarea semnificativă a aprovizionării pieței interne în lipsa unor factori economici sau de altă natură care să justifice o astfel de limitare/stopare.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) va verifica aceste nereguli în situația în care faptele vizează în mod direct consumatorul, persoana fizică. În cazul în care faptele sunt față de alte întreprinderi, de instrumentare și aplicarea sancțiunilor contravenționale corespunzătoare se va ocupa Consiliul Concurenței. Ordonanța prevede și un schimb obligatoriu de date și interoperabilitatea cu bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
În plus, Guvernul reglementează, pe lângă relația „business to consumer”, și relația „business to business”, prin modificări aduse la legea privind combaterea concurenței neloiale.
Astfel, se clarifică sfera practicilor de concurenţă neloială interzise, în sensul în care au fost completate unele prevederi existente, aşa cum este cazul practicii de concurenţă neloială ce vizează deturnarea clienţilor unei întreprinderi prin utilizarea secretelor comerciale, astfel că aceasta va cuprinde în actul material şi referirea la utilizarea informaţiilor confidenţiale pentru săvârşirea faptei.
Actul vizează și „practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, spre combaterea unor practici care deviază considerabil de la buna conduită comercială, care contravin bunei credințe și corectitudinii și care sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia”. Guvernul susține că astfel de practici pot afecta interesul public, generând anumite dezechilibre și fiind perpetuate de factori precum: costurile mari de schimbare a partenerului comercial, asimetrii informaționale, perisabilitatea/sezonalitatea unor bunuri, teama de represalii etc.
Amenzile pentru practicile de concurenţă neloială vor fi de la 0,1% – 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancţionării în cazul contravenţiilor săvârşite de întreprinderi, dar nu mai puțin de 10.000 lei și de la 5.500 lei la 11.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de persoane fizice