Foto: Pexels
Romania se confruntă din nou cu probleme din cauza deficitului bugetar uriaș, cel mai mare din Uniunea Europeană în 2024. Mai mult, nici cifrele pentru primele trei luni nu sunt încurajatoare, context în care unii analiști anticipează majorări de taxe. Între timp, la Mediaș va începe producția de vehicule militare blindate Cobra II 4×4, iar sâmbătă, au început lucrările la podul de peste Prut, realizat în regim de autostradă. Podul face parte din autostrada A8 Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.
Iată câteva dintre știrile și evenimentele importante ale săptămânii economice:
BREAKING Deficitul bugetar a ajuns la 2,28% din PIB după numai trei luni din an, peste deficitul de anul trecut / România trebuie să reducă deficitul de la 9,3% la 7%, în acest an
Deficitul bugetar al României, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a ajuns la 2,28% din Produsul Intern Brut (PIB) după numai trei luni din an, peste deficitul de anul trecut, care s-a situat la 2,04% din PIB.
Creșterea deficitului ca procent din PIB după numai un trimestru din an este un semnal îngrijorător, în contextul în care România trebuie să reducă deficitul în acest an, de la 9,3% din PIB la 7% din PIB.
În termeni valorici, deficitul bugetar a crescut la 43,66 miliarde de lei în primele trei luni din an, față de 35,88 miliarde lei, în primele trei luni din 2024.
Veniturile statului au crescut în primele trei luni, dar cu numai 6,9%, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 10,1%.
Ministerul Finanțelor, precizări după noile date Eurostat, care arată că România a avut anul trecut cel mai mare deficit din UE: “România se va încadra în ținta asumată”
România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025, a transmis Ministerul Finanțelor. Instituția a făcut o serie de precizări, după comunicatul de ieri al Eurostat, care arăta că România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB). MF transmite că România și Eurostat au metodologii diferite de estimare.
“Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale „cash” a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene”, a transmis Ministerul Finanțelor.
Bolojan, despre deficit: Să eliminăm cheltuieli inutile, să aducem companiile de stat sub un anumit control. Vom ajunge să creştem taxe şi impozite / Probabilitatea să se amâne PNRR, foarte scăzută
Preşedintele interimar Ilie Bolojan avertizează, în contextul în care România a ajuns la un deficit bugetar de 9,3%, că sunt ”trepidaţii la nivel global” care pot genera o nouă criză financiară. ”Când se cuplează un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a spus Bolojan, care a propus trei măsuri rapide pentru reducerea deficitului: ”Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor”.
De asemenea, Ilie Bolojan a anunţat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, prin urmare România trebuie să atragă fondurile alocate până cel târziu în 2027. În caz contrar, vom pierde banii. Până acum, România a atras doar 9,4 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde.
GRAFIC Record negativ. România a ajuns la cel mai grav dezechilibru fiscal de la criza din 2009. Analist: Nu cred că scăpăm de majorări de taxe
România a înregistrat în anul 2024 cel mai mare deparaj fiscal de la criza financiară din 2009 până în prezent, conform datelor biroului european de statistică Eurostat analizate de Economedia.
- Deficitul bugetar este diferența între veniturile încasate de statul român și cheltuielile pe care acesta le face. Cea mai mare parte din aceste cheltuieli este „rigidă”, adică sunt cheltuieli care nu pot fi tăiate foarte ușor: pensiile și salariile. Raportarea deficitului ca procent din PIB indică presiunea exercitată asupra economiei. Pentru a acoperi deficitul bugetar, statul se împrumută și crește datoria publică, care de asemenea a ajuns la un nivel ridicat.
Eurostat a raportat că România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din Produsul Intern Brut. Acest deficit a depășit chiar și minusul raportat de România în pandemie, de 9,2% din PIB.
O cifră mai mare a mai fost înregistrată doar în anul 2009, anul crizei financiare, când România a raportat un deficit bugetar de 9,5% din Produsul Intern Brut.
În termeni nominali, deficitul bugetar a sărit în anul 2024 de 160 miliarde lei, un maxim absolut. Această evoluție semnalează o pierdere de control asupra cheltuielilor publice, într-un an fără șocuri excepționale precum pandemia – ceea ce amplifică gravitatea situației. Anul 2024 a fost marcat însă de trei rânduri de alegeri, pe care Guvernul le-a „sărbătorit” majorând salarii, dar și pensiile de două ori. Acest lucru s-a suprapus cu cheltuieli mari pentru infrastructură, dar și pentru apărare.
Banca Mondială reduce prognoza de creștere pentru economia României în 2025
Banca Mondială a revizuit în jos prognoza de creștere pentru economia României în 2025, arată cel mai recent raport al instituției, publicat miercuri. Marți, și FMI a revizuit drastic prognoza privind creșterea economiei românești.
Instituția financiară estimează că economia României va crește cu numai 1,3% în 2025, o prognoză revizuită cu 0,8 puncte procentuale în scădere față de prognoză anterioară.
Banca a revizuit în jos și estimarea de creștere economică pentru 2024, cu -0,4 puncte procentuale, la 0,9%. Deși a existat o redresare puternică a consumului privat, aceasta a fost contrabalansată de exporturile mai slabe, de reducerea cheltuielilor de investiții și de costurile ridicate ale împrumuturilor. Instituția mai subliniază că deficitul bugetar a crescut la 8,6% din PIB anul trecut, de la 6,5% în 2023, din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public și ale transferurilor sociale.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
VIDEO Au început lucrările la primul pod construit peste Prut după Revoluţie / Grindeanu: Sunt oameni din Iaşi şi din Moldova care fac o presiune, în sensul bun al cuvântului, la Transporturi, să finalizăm A8
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat, sâmbătă, că podul peste Prut de la Ungheni, realizat în regim de autostradă, va fi gata în toamna anului viitor, el recunoscând că există o presiune a locuitorilor din Iaşi pentru a construi A8, care să lege judeţele Moldovei de Europa.
Sute de oameni, între care oficialităţi din România şi Republica Moldova, au participat, sâmbătă, în zona localităţii Zagarancea, Republica Moldova, la momentul începerii lucrărilor la podul de peste Prut, realizat în regim de autostradă. Podul face parte din autostrada A8 Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a spus că podul de la Ungheni va trebui finalizat în 18 luni, el precizând că în toamna viitoare va fi circulabil, transmite news.ro.
”Sunt oameni din Iaşi şi din judeţele din Moldova, care fac o presiune, în sensul bun al cuvântului, la Ministerul Transporturilor, să finalizăm A8, care nu se duce doar până la Paşcani în judeţul Iaşi, ci e important să treacă şi Carpaţii. Avem încă patru poduri între România şi Republica Moldova pentru care se fac acum studiile de fezabilitate. La anul vor intra în execuţie”, a afirmat ministrul Sorin Grindeanu.
VIDEO REPORTAJ Cum sunt fabricate în Turcia primele vehicule blindate Cobra II pentru România
Armata Română urmează să primească 1.059 de vehicule blindate Cobra II 4×4. Primele 278 de unități vor fi fabricate în Turcia.
Livrările încep în cel de-al treilea trimestru al anului. Ulterior, circa 800 dintre vehiculele blindate vor fi produse în România, în cadrul unui acord semnat de Otokar cu compania românească de apărare Automecanica SA.
Economedia a vizitat fabrica Otokar din Turcia, unde sunt produse primele Cobra II pentru România.
În România vor fi produse 1,5 vehicule militare blindate Cobra II 4×4 pe zi, la Mediaș. Producția începe în T4
Producția de vehicule militare blindate Otokar Cobra II 4×4 ATBTU va începe în trimestrul patru al acestui an la Mediaș, iar rata de producție va fi de 1,5 unități pe zi, a declarat Andrei Scobioală, CEO Automecanica, la un eveniment din Turcia la care participă și Economedia. În total, în România vor fi produse aproximativ 800 de unități dintre cele 1.059 de vehicule pe care Armata Română le va primi.
În țara noastră vor fi produse 10 variante diferite de Cobra II, iar producția va începe în ultimul trimestru din acest an.
EXCLUSIV: „Spectre”, prima dronă militară românească gândită din start cu capabilități ofensive / Este un model kamikaze, conceput pentru a ataca ținte terestre, dar poate fi folosit și în misiuni de vânătoare de vehicule aeriene / Imagine exclusivă cu UAV-ul
Prima dronă românească gândită din start pentru a avea capabilități ofensive se numește „Spectre”, este un model cu aripă fixă, lansat de pe șină, dotat cu inteligență artificială și are capabilități avansate de angajare finală a țintei, potrivit unei surse Economedia apropiată de companiile care dezvoltă vehiculul aerian fără pilot, românească Carfil și americană Periscope Aviation.
Precizăm din start că acestea sunt planurile existente în acest moment și că unele caracteristici ale dronei ar putea fi schimbate până la intrarea în producție. Există și posibilitatea ca producția să nu înceapă niciodată pentru acest model. Proiectul Spectre depinde de cererea existentă pe piață, dar și de evoluții geopolitice, deoarece este realizat în parteneriat cu o companie americană care face un transfer de tehnologie către partenerul din România.
Date INS despre drumurile românești: La sfârșitul anului 2024 lungimea autostrăzilor a crescut cu 140 de km. Ce a promis ministrul Transporturilor pentru 2025
La finalul anului 2024, lungimea rețelei de drumuri publice totaliza 86847 km, din care 17994 km (20,7%) drumuri naţionale, 35091 km (40,4%) drumuri judeţene şi 33762 km (38,9%), drumuri comunale, arată datele Institutului Național de Statistică.
Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 51,5% (44752 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94,0% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 23,7% (20563 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere și 24,8% (21532 km) drumuri pietruite şi de pământ.
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 25,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 37,7% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
GRAFIC Salariile românilor după aderarea la UE: Veniturile medii s-au triplat, dar creșterea nu este resimțită la fel de toți românii. Cum au evoluat inegalitățile
De la momentul aderării României la Uniunea Europeană, și mai ales în ultimii 7-8 ani, salariile din România au înregistrat o evoluție spectaculoasă, arată o analiză de specialitate: în termeni nominali, salariul mediu net lunar a crescut de peste trei ori, de la 312 euro, în 2007, la 1045 de euro, în 2024. Chiar și luând în considerare inflația, care erodează puterea de cumpărare, creșterea rămâne una semnificativă, cu o majorare de peste 122% a salariului mediu net, România depășind astfel mai multe țări din această zonă a Europei, arată analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Această creștere nu este resimțită însă de toți românii din cauza inegalităților economice. Pe de altă parte, economiștii menționează că acestea s-au redus în anii recenți. În 2015, România era încă țara cu cele mai mari inegalități ale veniturilor din întreaga UE.
Clasamentul țărilor europene unde a crescut nivelul de trai în ultimul deceniu / România, printre țările cu cele mai mari creșteri ale productivității economice
Întreaga regiune a Balcanilor și țările din fostul bloc sovietic și-au văzut PIB-ul pe cap de locuitor crescând cu 25-50% din 2014, arată Visual Capitalist. Singura țară din Europa de Vest care a înregistrat o schimbare atât de mare este Irlanda.
Datele provin de la Eurostat. În afară de Irlanda (+75%), majoritatea țărilor europene cu cele mai mari creșteri ale PIB-ului real pe cap de locuitor se găsesc în Europa de Est și de Sud.
VIDEO Cei care se întorc. Bogdan Ivănel s-a întors din Olanda și a lansat o asociație care creează soluții digitale pentru probleme din societate. Fondatorul Code for Romania: “Există niște schimbări de fațadă, de poleială, dar cred că cele de substanță nu s-au petrecut niciodată”
Vă mai amintiți platforma pe care obișnuiați să intrați în vârful pandemiei COVID-19 pentru a fi la curent cu evoluția numărului de cazuri, a spitalizărilor și a deceselor? Ați intrat pe rezultatevot.ro ca să vedeți cum se configurează harta scrutinului? Ați auzit de platforma care adună resursele destinate refugiaților ucraineni? Acestea sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute soluții dezvoltate pro-bono de asociația Code for Romania, care lucrează cu sute de programatori voluntari. Bazele ONG-ului care a ajuns să coaguleze sute de oameni au fost puse de un român care făcea parte din diaspora atunci când s-a conturat ideea: Bogdan Ivănel, doctor în Drept Internațional, a lansat proiectul pe vremea când încă locuia și muncea în Olanda, după tragedia de la Colectiv.
Atunci, sute de IT-iști (și nu doar IT-iști) s-au alăturat demersului, pe un val de emoție și revoltă. Mulți dintre ei au continuat să lucreze pentru România din diaspora, Ivănel s-a reîntors însă la București. Nu regretă decizia, dar face o radiografie realistă a felului în care (nu) funcționează statul nici acum și a spoielilor de digitalizare pe care am reușit să le implementăm. La final de 2024, fondatorul ONG-ului a predat funcția de președinte Code for Romania și a preluat conducerea Commit Global, organizația internațională care duce modelul asociației dincolo de granițe.
„Cei care se întorc” este un nou proiect Economedia. Serialul spune poveștile românilor care, după ani petrecuți departe de țară, aleg să revină acasă. Prin exemple concrete, analizăm impactul acestor reîntoarceri asupra economiei, pieței muncii, afacerilor și comunităților. Încercăm să aflăm care sunt motivele care i-au determinat să revină în țară și cum au reușit să se readapteze la realitățile actuale, ce job-uri au sau ce afaceri au lansat și cum se vede România după experiența diasporei. Și lansăm întrebarea: a meritat reîntoarcerea?
ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale
Proprietari de restaurante și fast-food-uri, cafenele și cofetării și, mai nou, “food-hall-uri” au anunțat extinderi pe piața din România în acest început de an. Se conturează și o tendință, conform specialiștilor care urmăresc sectorul: unele concepte din București se extind în marile orașe din țară, iar restaurantele de succes din provincie încep să deschidă locații în Capitală. Economedia face o radiografie a celor mai recente anunțuri și vă prezintă trendurile în acest sector HoReCa, unul dintre cele mai sensibile la schimbările din economie.
EXCLUSIV Instituția care va cumpăra prioritar gazele extrase din Marea Neagră a fost operaționalizată. Rezervele Statului trebuie ofertate pentru fiecare cantitate pe care vor să o vândă Petrom și Romgaz în cadrul unui acord bilateral. Dilema cazului Uniper Germania
Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a primit, acum două săptămâni, licență de trader gaze din partea ANRE și poate astfel vinde și cumpăra această materie primă în piața locală. Astfel, statul devine jucător în piață alături de zeci de alți furnizori. Va fi însă cel mai mare jucător, pentru că, așa cum Economedia.ro a aflat, această licență primită de la ANRE s-a dat pentru ca ANRSPS să poată achiziționa gazele ce vor fi extrase de Petrom și Romgaz din Marea Neagră, începând din 2027.
Reamintim că statul român are, prin lege, drept de preempțiune la achiziția gazului, pe care apoi îl va vinde unde crede de cuviință și la prețul pe care îl crede de cuviință. Practic, Petrom și Romgaz vor putea vinde gazul și către terți doar după ce ofertează mai întâi pe ANRSPS, în cadrul unor acorduri bilaterale (care vor acoperi cea mai mare parte din cantitatea de gaze extrase, pentru că așa funcționează lucrurile într-un proiect de o asemenea anvergură și pe termen lung).
