La finalul anului 2024, lungimea rețelei de drumuri publice totaliza 86847 km, din care 17994 km (20,7%) drumuri naţionale, 35091 km (40,4%) drumuri judeţene şi 33762 km (38,9%), drumuri comunale, arată datele Institutului Național de Statistică.
Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 51,5% (44752 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94,0% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 23,7% (20563 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere și 24,8% (21532 km) drumuri pietruite şi de pământ.
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 25,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 37,7% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
Din lungimea drumurilor naţionale, 6189 km (34,4%) erau drumuri internaționale, 1137 km (6,3%) autostrăzi și 121 km (0,7%) drumuri expres, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 2323 km (12,9%) erau drumuri cu 4 benzi, 314 km (1,7%) drumuri cu 3 benzi şi 39 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi. Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 52,7% drumuri modernizate și 33,3% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Promisiuni pentru 250 km de drumuri noi
Anul 2024 a fost un an bun pentru darea în folosință de infrastructură rutieră în România, cu aproape 200 de km de autostradă și drum expres dați în circulație, a spus luna trecută ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Acesta a adăugat că anul în curs va fi chiar mai bun și promite 250 km de drumuri noi. Declarațiile au fost făcute cu ocazia semnării contractului pentru construcția unui lot nou pe Autostrada Unirii (A8): Ditrău – Grințieș (38 km).
Cum stăm la căi ferate
La 31 decembrie 2024, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10611 km, din care 10515 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg şi 5 km linii cu ecartament îngust. Densitatea liniilor la 1000 km2 teritoriu era de 44,5‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3‰), regiunea Vest (60,0‰), regiunea Nord-Vest (47,8‰) și regiunea Sud-Muntenia (43,8‰). La aceeași dată, lungimea căilor principale era de 5961 km, reprezentând 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.