România nu a prezentat încă măsuri credibile pentru atenuarea impactului bugetar al măririlor de pensii planificate pentru anul electoral 2024, a declarat compania Standard & Poor’s (S&P), în contextul în care mai multe agenții de rating au avertizat că deficitul național al putea rămâne ridicat în viitorul previzibil, scrie Reuters, potrivit Rador Radio România.
România, una dintre cele mai sărace țări UE, a adoptat săptămâna trecută – în contextul unui cadru legislativ convenit cu UE în schimbul fondurilor de redresare – o lege menită a-i plasa sistemul de pensii pe o traiectorie sustenabilă.
Măsurile vizează eliminarea inconsecvenței modului în care sunt calculate pensiile de stat și includ mărirea graduală a vârstei de pensionare, indexarea pensiilor în funcție de inflație și încă o mărire consistentă a pensiilor în septembrie.
S&P a declarat că mărirea pensiilor poate provoca creșterea deficitului României cu mai mult de 1% peste prognozele de bază ale țării cu privire la următorii trei ani, iar planurile guvernului de a ameliora colectarea impozitelor pentru a acoperi decalajul par a fi ineficiente.
„În acest punct, în opinia noastră, nici una dintre aceste măsuri nu este destul de concretă ori suficientă pentru a contrabalansa pe de-a-ntregul potențiala mărire a pensiilor”, a afirmat într-un e-mail remis ca răspuns la întrebări Arnaud Humblot, director pentru comunicarea rating-urilor la S&P.
Comisia Europeană prevede pentru România în 2024 un deficit bugetar de 5,3% din PIB, dar prognoza nu include și costul măririi pensiilor. E unul dintre cele mai mari deficite din întreaga UE – aproape dublul pragului de 3% pe care România ar fi trebuit să-l atingă pentru a scăpa de mecanismul de supraveghere fiscală al UE.
Purtătorii de cuvânt ai Comisiei nu au răspuns pe moment la solicitările de a comenta.
Compania Fitch a declarat că recalcularea pensiilor planificată pentru septembrie constituie un „element neașteptat” al reformelor.
„Noua lege a pensiilor a României ar putea duce la o traiectorie mai puțin favorabilă a datoriei suverane, iar pe termen mediu ar putea slăbi credibilitatea fiscală, dacă va fi implementată așa cum s-a planificat și fără măsuri de compensare”, a declarat Fitch.
Moody’s a declarat că prognozata creștere cu 1,7% din PIB a deficitului bugetar al României din 2025 este un aspect „negativ pentru creditare”.
„Chiar dacă reformele vor reduce substanțial pe termen mai lung creșterea estimată a cheltuielilor cu pensiile, economiile se vor realiza în principal în deceniul de după 2030 și mai târziu”, a declarat firma.
Incertitudinea privind bugetul României pe 2024, care nici nu a fost prezentat încă, va influența costurile de finanțare ale țării, a declarat un responsabil cu datoria publică, Stefan Nanu.
„Evident că până când vom avea un buget, până când va fi prezentat modul exact în care guvernul va trece de această perioadă, există incertitudine și ea va influența costurile finanțării”, a afirmat el la un seminar.