Autori: Av. Cosmin Cojocaru, partener SCA Zamfirescu Racoți Vasile & Partners și Av. Dragoș Zamfir, avocat senior coordonator SCA Zamfirescu Racoți Vasile & Partners
Derularea contractelor de lucrări, indiferent de forma lor de finanțare, nu presupune doar relația beneficiar – antreprenor. De cele mai multe ori în executarea proiectelor de construcții sunt implicați și subantreprenori.
Implicarea subantreprenorilor este generată în cele mai multe cazuri de complexitatea proiectelor de lucrări și de forța de muncă ce trebuie mobilizată în același timp pentru finalizarea lucrărilor în termenele convenite cu beneficiarul.
Prezentul articol analizeaza o parte dintre relaţiile subantreprenorului cu beneficiarul, respectiv antreprenorul, prin raportare la problemele ivite cel mai des în derularea contractelor de lucrări (în special cele finanțate public).
Raporturile directe dintre antreprenor și subantreprenor
Pentru a realiza în interesul beneficiarului lucrările aferente contractelor de lucrări, între antreprenor și subantreprenor se încheie un contract de subantrepriză.
Contractul de subantrepriză
Contractele de subantrepriză stabilesc condițiile și modalitatea în care se desfășoară raporturile dintre antreprenor și subantreprenor. Din această perspectivă, raporturile dintre subantreprenor și antreprenor sunt unele directe, oricare dintre părți putând să solicite în temeiul contractului de subantrepriză angajarea răspunderii celeilalte părți. Cu titlu exemplificativ, antreprenorul poate atrage răspunderea subantreprenorului pentru calitatea lucrărilor executate, precum și pentru respectarea/încălcarea termenului de realizarea a acestora; totodată, subantreprenorul poate solicita antreprenorului plata lucrărilor executate în temeiul contractului de subantrepriză.
Însă, nu în toate cazurile contractul de subantrepriză acoperă în mod exhaustiv situațiile care se pot ivi în derularea acestuia, existând cazuri în practică în care asemenea contracte sunt încheiate în mod simplist, fără prea multe clauze care să reglementeze raporturile/răspunderea părților.
În asemenea situații, rezolvarea problemelor ivite între părți se realizează prin apelarea la dispozițiile Codului Civil ce reglementează răspunderea contractuală, însă cu luarea în considerare a dispozițiilor speciale din materia contractului de antrepriză, având în vedere că subantrepriza este supusă dispozițiilor prevăzute pentru contractul de antrepriză (așa cum prevede expres art. 1.852 alin. 3 C.civ.).
Raporturile indirecte dintre beneficiar și subantreprenor
Spre deosebire de raporturile dintre antreprenor și subantreprenor care sunt directe, relațiile dintre Beneficiar și Subantreprenor sunt mult mai dificil de calificat și interpretat din punct de vedere juridic, în condițiile în care între aceștia nu este încheiat un contract.
În aceste situații trebuie să apelăm la remediile legale puse la dispoziție de legislația în vigoare.
Subantreprenorul poate răspunde față de beneficiar pentru calitatea lucrărilor
Cu privire la calitatea lucrărilor executate în temeiul contractului de lucrări răspunderea față de beneficiar este în primul rând a antreprenorului. În acest sens, dispozițiile Codului Civil prevăd expres că, în raporturile cu beneficiarul, antreprenorul răspunde pentru fapta subantreprenorului la fel ca pentru propria sa faptă.
Însă, independent de răspunderea antreprenorului, beneficiarul poate atrage și răspunderea subantreprenorului pentru calitatea lucrărilor executate, în temeiul Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, act normativ care reglementează expres obligațiile și răspunderile tuturor persoanelor implicate în executarea unei lucrări.
Raportat la dispozițiile Legii nr. 10/1995, executantul lucrărilor (care, în cazul analizat poate fi subantreprenorul) are, printre altele, obligațiile de a asigura nivelul de calitate corespunzător ale lucrărilor executate, de a respecta proiectele și detaliile de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, de a soluționa neconformitățile, defectele şi neconcordanțele apărute în fazele de execuție, numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului, precum și de a utiliza în execuția lucrărilor numai produsele şi procedeele prevăzute în proiect și certificate.
Pot solicita subantreprenorii plata contravalorii lucrărilor executate direct de la beneficiari?
Răspunsul la această întrebare nu poate fi decât unul circumstanțiat. Astfel, pentru a răspunde la această întrebare trebuie pornit de la prevederile Codului Civil care reglementează acțiunea directă a lucrătorilor (art. 1856 C.civ.).
În interpretarea acestor prevederi legale, practica majoritară a instanțelor este în sensul că, în lipsa unui reglementări contractuale care să dea dreptul subantreprenorului de a fi plătit de către beneficiar, subantreprenorul persoană juridică nu poate solicita direct beneficiarului plata contravalorii lucrărilor efectuate în temeiul contractului de subantrepriză încheiat cu antreprenorul.
Rațiunea practicii si literaturii de specialitate majoritare este că, în temeiul art. 1856 C.civ., o acțiune directă împotriva beneficiarului o poate promova doar lucrătorul persoană fizică, nu şi subantreprenorul persoană juridică.
Această concluzie este explicată în contextul existenței unei prevederi legale similare în reglementarea Codului civil anterior (art. 1.488 din Codul Civil 1864) care a fost interpretată cu titlu obligatoriu de către Înalta Curte de Casație și Justiție în sensul că subantreprenorul nu poate fi asimilat noțiunii de lucrător, deoarece această persoană juridică (subantreprenorul) nu desfășoară activitatea de construcție propriu-zisă, ci ea reprezintă entitatea în cadrul căreia activitatea se realizează prin lucrători angajați sau alte persoane cooptate în scopul aducerii la îndeplinire a activității contractate, iar plata la care se referă textul de lege aparține doar lucrătorilor (”plata lor”) pentru munca personală prestată și nu societății subantreprenoare.
Deși la prima vedere, actuala reglementare (art. 1856 C.civ.) nu mai pare atât de restrictivă ca cea precedentă (art. 1488 C.civ. 1864) există în continuare riscul interpretării potrivit căreia subantreprenorul persoană juridică nu poate promova o acțiune directă împotriva beneficiarului pentru plata lucrărilor executate până la concurența sumei pe care acesta din urmă o datorează antreprenorului la momentul introducerii acțiunii.
Însă, există și decizii de practică care interpretează în sens larg noțiunea de subantreprenor în sensul că aceasta include și persoana juridică, cu concluzia că ar putea fi promovată de către subantreprenorul persoană juridică acțiunea directă reglementată de art. 1856 C.civ. În contextul specificului actual al raporturilor derivate din proiectele de construcții, nu este exclus ca ponderea acestor hotărâri să se schimbe în viitor.
Remediile pe care le au la dispoziție subantreprenorii pentru a-și putea recupera contravaloarea lucrărilor executate
Pentru a putea înlătura sau măcar diminua riscurile derivate din interpretarea instanțelor menționată anterior, este importat ca subantreprenorii să-și asigure remedii contractuale eficiente prin care să poată obține plata lucrărilor executate direct de la beneficiari, având în vedere că lucrările sunt executate în interesul și beneficiul acestora din urmă.
Asemenea remedii pot fi reprezentate de inserarea în cadrul contractului de subantrepriză a unei clauze care să permită plata directă a subantreprenorului de către beneficiar, clauză care să fie confirmată ulterior de către beneficiar printr-un act separat.
Totodată, există și posibilitatea ca însăși contractul de lucrări încheiat între beneficiar și antreprenor să prevadă că beneficiarul poate plăti direct subantreprenorilor aprobați sumele pe care le datorează antreprenorului cu privire la lucrările executate de subantreprenori. Într-o asemenea ipoteză, pentru ca subantreprenorii să excludă orice interpretare defavorabilă cu privire la aplicarea clauzei referitoare la plata directă a beneficiarului, este util ca în contractul de subantrepriză să se prevadă expres că respectiva prevedere din contractul menționat se aplică și contractului de subantrepriză.
Trebuie punctat că existența unor asemenea remedii nu exclude principala și cea mai energică posibilitate pe care o au subantreprenorii pentru recuperarea contravalorii lucrărilor executate și anume plata acestor lucrări de către antreprenori în temeiul contractelor de subantrepriză (plată care poate fi realizată în mod benevol, sau, în caz contrar, prin acționarea antreprenorilor în instanță sau la tribunalul arbitral, în funcție de clauzele contractului de subantrepriză), remediul discutat reprezentând doar o garanție a încasării acestor sume.
În plus, în temeiul principiului libertății de voință al părților acestea pot stabili inclusiv că plata directă de către beneficiar către subantreprenor poate interveni exclusiv cu titlu subsidiar, respectiv doar dacă antreprenorul nu plătește sumele datorate de subantreprenorului într-un anumit termen.
Modelele de contract de execuție de lucrări reglementate de HG nr. 1/2018 cuprind clauze contractuale ce permit ca subantreprenorii să fie plătiți direct de către beneficiari
Remedii concrete precum cele menționate anterior se regăsesc în modelele de contract de execuție de lucrări, respectiv de contractele de proiectare şi execuție lucrări reglementate de HG nr. 1/2018.
Mecanismul menționat prevede, în esență, existența unui model de subcontract anexat la contractul de execuție lucrări prin care să fie reglementată plata directă către subantreprenor, precum și modul în care această plată operează și toate detaliile plății (contul bancar al subcontractantului; indicarea pentru fiecare articol din graficul de eșalonare a plăților aferent părții de lucrări pentru care este desemnat subcontractantul, partea din sumă sau procentul corespunzător aferent subcontractantului; faptul că introducerea de către antreprenor, în cadrul situației de lucrări a unei sume aferente unei părți din lucrări executate de către un subcontractant este considerată confirmarea de către antreprenor a prestației corespunzătoare a subcontractantului respectiv).
În mod ideal, ar fi deosebit de util ca modele de contract de execuție de lucrări reglementate de HG nr. 1/2018 să poată fi amendate de părți prin introducerea unor condiții speciale care să reglementeze în detaliu și alte condiții în care operează plata directă a beneficiarilor către subantreprenori, însă discuția cu privire la posibilitatea efectivă de a modifica și alte clauze în afară de cele indicate în condițiile specifice cuprinse în acest act normativ o vom explora în cadrul unui articol viitor.
Concluzii
Pentru a putea avea o garanție în ceea ce privește recuperarea eficientă a contravalorii lucrărilor executate în cadrul proiectelor de lucrări de construcții, subantreprenorii pot apela inclusiv la remediul plății directe a contravalorii menționate de către beneficiar. Însă, pentru a beneficia în mod concret și efectiv de un asemenea remediu, este util ca acesta să fie prevăzut fie în contractul de lucrări încheiat între beneficiar și antreprenor, fie în contractul de subantrepriză dintre antreprenor și subantreprenor și confirmat în acest din urmă caz de către beneficiar.
12 Plantelor Street, District 2, Bucharest RO-023974, Romania
Tel: +40 (21) 311 05 17 / +40 (21) 311 05 18
Fax: +40 (21) 311 05 19
