INS: România a adăugat 54 de kilometri de autostradă, anul trecut. O treime din drumurile țării sunt pietruite sau din pământ

Lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 6,2%, respectiv cu 54 km, anul trecut, iar o treime din rețeaua de drumuri publice erau pietruite și de pământ. Totodată, din totalul rețelei de căi ferate din țara noastră, doar 37,5% reprezentau linii de cale ferată electrificate, arată datele prezentate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Diferențe între kilometrii de autostradă

INS afirmă că doar 54 de kilometri de autostradă au fost adăugați rețelei în 2020.

Cu toate acestea, bilanțul la Transporturi s-a încheiat cu 61,8 kilometri de autostradă, anul trecut, astfel:

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

• 4 septembrie 2020: Biharia – vama Borş II – 5,5 kilometri
• 18 septembrie 2020: Iernut – Cheţani – 18 kilometri
• 2 decembrie 2020: Centura Bacău, parte din A7 – 17 kilometri
• 3 decembrie 2020: Sebeş – Turda A10 Lot 1 – 15 kilometri
• 17 decembrie 2020: Râşnov – Cristian A3 – 6,3 kilometri

La 31 decembrie 2020, lungimea drumurilor publice totaliza 86.791 km, din care:

• 17.913 km (20,6%) drumuri naţionale
• 35.085 km (40,4%) drumuri judeţene
• 33.793 km (39,0%) drumuri comunale

Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra:

• 45,2% (39.189 km) drumuri modernizate, în proporţie de 93,5% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu
• 24,9% (21651 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
• 29,9% (25951 km) drumuri pietruite şi de pământ

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 33,4% din lungimea drumurilor modernizate şi 40,9% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Din lungimea drumurilor naţionale, 6.178 km (34,5%) erau drumuri europene, 920 km (5,1%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 1.959 km (10,9%) erau drumuri cu 4 benzi, 297 km (1,7%) drumuri cu 3 benzi şi 35 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi, arată Statisica.

Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 43,4% drumuri modernizate și 35,8% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.

Totodată, la 31 decembrie 2020, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.769 km, din care 10.631 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust. Densitatea liniilor la 1.000 km2 teritoriu era de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în regiunea Bucureşti-Ilfov (156,3‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,8‰) şi regiunea Nord-Vest (48,7‰).

La aceeași dată, lungimea căilor principale era de 5.990 km, reprezentând 55,6% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.