România a avut cea mai mare creștere a salariului minim din UE în ultimii 10 ani, dar rămâne una dintre țările cu cele mai mici venituri

În ultimii 10 ani, România a avut cea mai mare creștere a salariului minim din UE, scrie Euronews, care citează date Eurostat, biroul statistic al UE. Țara noastră se numără însă printre statele cu cele mai mici salarii minime.

Doar cinci state membre nu au un salariu minim național.

România, Lituania, Bulgaria și Polonia au înregistrat cele mai mari rate medii anuale de creștere a salariului minim din UE între ianuarie 2015 și ianuarie 2025. Acestea reprezintă o creștere între 14% și 10%, conform celor mai recente cifre furnizate de Eurostat. România a evoluat de la 234 euro la 814 euro.

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

În schimb, cele mai scăzute rate medii anuale de creștere dintre țările UE au fost înregistrate în Franța, cu +2,1%, și Malta, cu +2,9%. În UE, 22 din cele 27 de state membre au stabilit un salariu minim național.

Cu toate acestea, salariile minime lunare variază foarte mult între țările UE.

Excepție fac doar Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia.

Luxemburg, Irlanda, Țările de Jos, Germania, Belgia și Franța sunt cele șase țări cu un salariu minim mai mare de 1.500 de euro pe lună.

Salariile minime naționale ale acestor țări variază de la 1 802 euro în Franța la 2 638 euro în Luxemburg.

Pe de altă parte, Croația, Grecia, Malta, Estonia, Cehia, Slovacia, România, Letonia, Ungaria și Bulgaria au cele mai mici salarii minime, sub 1 000 de euro pe lună.

Salariile minime naționale au variat de la 551 EUR în Bulgaria la 970 EUR în Croația.

Este salariul singura măsură de evaluare?

Standardul puterii de cumpărare (SPC), care măsoară prețul anumitor bunuri, poate oferi o comparație mai echitabilă, având în vedere că costurile de trai, în special cheltuielile cu locuința, variază semnificativ între țările europene.

În țările UE, disparitățile în ceea ce privește salariul minim sunt considerabil mai mici după ajustarea în funcție de diferențele dintre nivelurile prețurilor.

Eurostat a împărțit țările UE în trei grupe: peste 1 500 SPP, între 1 000 SPP și sub 1 500 SPP, și sub 1 000 SPP.

Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Belgia, Irlanda, Franța și Polonia sunt cele șapte state membre din grupa de peste 1.500 SPP.

În timp ce Slovacia, Cehia, Estonia, Bulgaria, Letonia și Estonia sunt cele șase țări care se situează sub 1.000 SPP.

România e în cateoria de mijloc, cu 1400.

Cu toate acestea, țările cu un salariu minim absolut mai mic pot oferi o putere de cumpărare similară în comparație cu națiunile mai bogate datorită costurilor de trai mai scăzute.

Polonia, de exemplu, se situează în partea superioară a clasamentului atunci când este ajustată în funcție de standardul său de putere de cumpărare, ceea ce sugerează că salariul său minim are o putere de cumpărare puternică în comparație cu costul său de trai, notează Euronews.

Menționăm că, în România, guvernul a aprobat în ședința din această săptămână procedura de aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

 Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul minim brut este de 4050 lei lunar, în creștere cu 9,4% față de nivelul precedent, de 3700 de lei. La un salariu minim brut de 4.050 lei pe lună, salariul minim net pe care un angajat îl primește „în mână” este de 2574 lei