România a avut cea mai puternică scădere a producţiei industriale din UE, în luna iunie

Producţia industrială a înregistrat o creştere peste aşteptări, atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022, însă România a fost ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE, de la o lună la alta, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), scrie Agerpres.

Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în UE, în luna iunie comparativ cu luna mai. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (6,7%) şi Malta (4,8%). În schimb, ţările cu cel mai puternic declin al producţiei industriale, de la o lună la alta, sunt România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,9%, şi Belgia, cu un declin de 2,2%.

Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 2,1% a producţiei de bunuri de capital, urmată de un avans de 0,7% al producţiei de energie.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

În ritm anual, luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021, producţia industrială a crescut cu 2,4% în zona euro şi cu 3,2% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (25,4%) şi Danemarca (25%). Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Belgia, minus 11,6%, Slovacia, minus 5,7%, şi România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,7% în luna iunie, după ce în mai a crescut cu 2,6%.

Şi de data aceasta, creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special producţiei de bunuri de capital, care au înregistrat un avans de 7,5%, urmat de o majorare de 2,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată şi o creştere de 2,4% a producţiei de energie.

Creşterea producţiei industriale în zona euro în luna iunie este de trei ori mai mare decât prognozau analiştii intervievaţi de Reuters care mizau pe un avans de 0,2% comparativ cu luna anterioară şi o creştere de 0,8% în ritm anual.

Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că producţia industrială din România a scăzut, în luna iunie, atât comparativ cu luna anterioară, cu 4,7%, cât şi cu aceeaşi perioadă din anul anterior, cu 2%.

Potrivit INS, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,7%, faţă de luna mai, marjă în care producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a diminuat cu 5,3%, industria prelucrătoare cu 4,8% şi industria extractivă cu 0,7%. De asemenea, în acelaşi interval, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială s-a diminuat cu 3,9%, ca efect al scăderii producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4%) şi industriei prelucrătoare (-2,8%). Pe de altă parte, industria extractivă a crescut cu 1,6%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în iunie 2022, producţia industrială a scăzut cu 2%, ca serie brută, din cauza activităţilor înregistrate de: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,6%), industria extractivă (-4,5%) şi industria prelucrătoare (-0,8%).

Totodată, de la an la an, producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică (-3,7%), ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-9%), industriei extractive (-5%) şi industriei prelucrătoare (-3,3%).