Sursa Foto: Alba24/ Autor: Ivan Rous
România a câștigat procesul cu Gabriel Resources în dosarul Roșia Montană, în care compania ar fi urmat să exploateze resursele de aur din această zonă. Gabriel Resources cerea despăgubiri de 6,7 miliarde euro.
Statul român nu va plăti nicio despăgubire companiei Gabriel Resources în cazul Roșia Montană.
Din contră, România urmează să-și recupereze 1,4 milioane de dolari cheltuieli de judecată.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Acesta este verdictul comunicat vineri seară Guvernului României de către Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID).
Decizia – definitivă și executorie – vine la capătul a aproape nouă ani de proces.
- UPDATE Compania canadiană Gabriel Resources, care a investit în trecut în proiectul minier eșuat la Roșia Montană și care cerea României despăgubiri de 6,7 miliarde euro, anunță că analizează decizia Tribunalului împreună cu consilierii săi juridici pentru a-și evalua opțiunile, inclusiv pentru a contesta decizia prin intermediul procesului de anulare prevăzut de Convenția ICSID, potrivit unui comunicat de presă al companiei. Vezi articolul complet AICI
- UPDATE 00.04 Ministerul Finanțelor transmite că România primește câștig de cauză în cazul Roșia Montană. Instituția a transmis că România dorește publicarea integrală a hotărârii arbitrale.
- UPDATE 23.50 Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a explicat ce va urma în acest dosar. „Sunt 20 de zile în care decizia și motivele care au stat la bază nu se pot comunica, pentru că fiecare dintre părți spolicită ca anumite date să nu fie făcute publice. Instanța va publica pe pagină decizia după cele 20 de zile. După aceea, sunt 4 luni la dispoziție pentru a putea ataca decizia”, a declarat el la Digi24.
- UPDATE 23.46 Premierul Marcel Ciolacu a confirmat informația. „Am câștigat procesul Roșia Montană”, a scris el pe Facebook.
Context. Compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.
Cu toate acestea, localnicii din Roșia Montană au refuzat să fie relocați pentru ca acest proiect să fie implementat și s-au luptat în instanță cu compania ani de zile. Activiștii susțineau că proiectul va cauza un dezastru ecologic. O întreagă campanie intitulată „Salvați Roșia Montană” a avut loc la nivel național.
În 2013, zeci de mii de persoane au participat la proteste în Capitală și în alte zone din țară, după ce Guvernul aprobase un proiect de lege care să permită proiectului să continue.
În 2015, compania canadiană a chemat în instanță România la un Tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi de 4,4 miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.
În 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș, Corina Șuteu, fost ministru al culturii, a depus la UNESCO dosarul pentru înscrierea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, în urma protestelor de stradă.
Doi ani mai târziu, în luna februarie, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale – ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depuse în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, anunţa Greenpeace CEE România, într-un comunicat de presă.
În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă stoparea oricărui proiect de exploatare minieră.
Compania canadiană Gabriel Resources spunea că aplicația și înscrierea peisajului minier Roșia Montană la UNESCO sunt ”în mod fundamental în contradicție cu obligațiile României în temeiul tratatelor sale de investiții în legătură cu investițiile Gabriel Resources”.
Gabriel Resources a anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023.
Compania canadiană Gabriel Resources a susținut, în cadrul procesului de arbitraj de la Washington, că i-a fost expropriată investiția din România prin mai multe acte ale autorităților statului, inclusiv prin politizarea procedurii de autorizare a proiectului minier Roșia Montană. G4Media.ro a realizat un documentar despre deciziile cheie care au dus la blocarea licenței de exploatare la Roșia Montată după ce statul român a emis mai multe decizii prin care părea de acord cu exploatarea aurului de către compania canadiană.
Documentarul a fost realizat pe baza documentelor publice din arbitrajul ICSID.
Compania Gabriel Resources identifică primul act de expropriere în august 2011. La acea dată, procedura de emitere a acordului sau autorizației de mediu pentru proiect era în desfășurare la Ministerul Mediului. Evaluarea proiectului a fost făcută de către o Comisie de Analiză Tehnică (CAT) din care făceau parte reprezentanți ai mai multor ministere și autorități.
Procedura începuse în 2005, odată cu depunerea de către Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM), dar fusese suspendată în 2007 de Ministrul Mediului de la acea vreme, Attila Korodi, pentru motive pe care compania le-a reclamat ca fiind ilegale.
În orice caz, procedura a fost reluată în 2010, iar în toamna 2011 era în stadiu final, CAT mai având de analizat două capitole minore ale Studiului EIM.
Ce s-a întâmplat în august 2011? Mai mulți politicieni au declarat public că beneficiile statului din proiectul minier nu sunt suficient de mari și că este necesară o renegociere a acestor beneficii cu Gabriel Resources, acționarul majoritar de la RMGC.