Sursa foto: Dreamstime
România a depus, joi, la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) memorandumul iniţial privind accederea ţării noastre la OCDE. Premierul Nicolae Ciucă, aflat în vizită de lucru la Paris, i-a înmânat, joi, la sediul organizaţiei, secretarului general al OCDE, Mathias Cormann, memorandumul iniţial privind aderarea României la OCDE.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi, în Consiliul OCDE, că după aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană, aderarea la OCDE reprezintă un obiectiv de referinţă în accelerarea în continuare a adaptării României la secolul XXI. El a menţionat că România nu vede aderarea la OCDE ca un scop în sine, ci că țara noastră doreşte ca procesul de aderare să fie un catalizator pentru reforme, un motor al schimbării, scrie News.ro.
Premierul a arătat în discursul său că a preluat mandatul de prim-ministru în urmă cu un an, iar aderarea României la OCDE a devenit prioritate principală din prima zi a mandatului său.
„Bucuria mea a fost şi mai mare când, la sfârşitul lunii ianuarie, am primit scrisoarea prin care am fost invitaţi să începem procesul de aderare. Câteva luni mai târziu, în luna iunie a acestui an, am avut plăcerea de a primi Foaia de parcurs, urmată de derularea la Bucureşti, a misiunii OCDE de lansare a discuţiilor privind aderarea României la Organizaţie”, a spus Ciucă.
Şeful Executivului a arătat că s-au mobilizat pentru a răspunde acestei provocări şi au reorganizat Comitetul Interministerial OCDE, înfiinţând Comitetul naţional pentru aderarea României la OCDE pe care îl conduce şi o structură specială în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, condusă de un secretar de stat care este coordonatorul național al procesului de aderare.
„Am consolidat echipa de la nivelul Guvernului. De asemenea, consolidăm echipa OCDE de la Ambasada României din Paris. Am mobilizat întreaga administraţie românească pentru un dialog structurat cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. De aceea, nu am venit cu mâinile goale acum, la Paris. În urmă cu câteva minute, i-am înmânat domnului secretar general Mathias Cormann, Memorandumul Iniţial pentru aderarea României la OCDE. Ne bucurăm că am făcut acest prim pas şi suntem încrezători că Memorandumul nostru oferă o bază solidă pentru următoarea etapă a drumului nostru către aderarea la OCDE”, a afirmat premierul Ciucă.
Şeful Executivului a arătat că ştie faptul că acest proces nu începe de la zero. „De-a lungul anilor, instituţiile româneşti au colaborat cu structurile OCDE şi expertiza dumneavoastră ne-a fost de mare folos în multe domenii, din care menţionez câteva, anume: guvernanţă corporativă şi publică, concurenţă, investiţii, întreprinderi de stat, politică fiscală, educaţie, mediu, asistenţă pentru dezvoltare. Procesul de aderare ne plasează într-o altă paradigmă. România nu vede aderarea la OCDE ca un scop în sine. Ţara noastră doreşte ca procesul de aderare să fie un catalizator pentru reforme, un motor al schimbării, aşa cum a subliniat domnul secretar general al OCDE. După cum bine a spus cineva: „Călătoria este la fel de importantă ca şi destinaţia”. Vom parcurge acest drum împreună şi vom ajunge împreună la destinaţie”, a afirmat premierul.
„După cum se evidenţiază în Studiul economic al OCDE referitor la România: în mai puţin de 20 de ani, România a redus la jumătate diferenţa faţă de media OCDE privind PIB pe cap de locuitor, de la aproape 70% la aproximativ 35%. Populaţia expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut la 30% în 2020, de la aproximativ 50% cu 13 ani în urmă.
Vă pot da şi alte cifre: în ultimii 30 de ani, Produsul Intern Brut al României a crescut de nouă ori, cea mai mare creştere din Uniunea Europeană. Creşterea continuă, în ciuda crizelor prin care trecem. Cele mai recente previziuni economice ale OCDE anticipează o creştere a PIB-ului României de 6,5% pentru 2022, ceea ce reflectă o redresare puternică în urma impactului economic al pandemiei de COVID-19”, a spus premierul.
Nicolae Ciucă a arătat că „încă există chestiuni care necesită atenţie sporită, cum ar fi creşterea inflaţiei”.
„Guvernul României a luat măsuri, în special pentru a proteja persoanele cele mai vulnerabile şi a le ajuta să depăşească aceste vremuri grele. În acelaşi timp, am crezut dintotdeauna că investiţiile reprezintă unul dintre răspunsurile eficiente la criză. Guvernul pe care îl conduc a alocat cel mai mare buget de investiţii din ultimii 30 de ani, în valoare de aproape 18 miliarde de euro, vizând relansarea economiei româneşti şi susţinerea mediului de afaceri. Şi am crescut şi mai mult bugetul de investiţii pentru anul următor – peste 20 de miliarde de euro. Investiţiile străine directe au crescut şi ele la peste 7 miliarde de euro, doar în primele nouă luni ale acestui an. La aceasta se adaugă fonduri UE în sprijinul reformelor şi investiţiilor care vor însoţi tranziţia verde şi cea digitală a României. Guvernul român este hotărât să folosească fiecare euro din cele aproape 90 de miliarde oferite de UE prin PNRR şi CFM(Cadrul Financiar Multianual)”, a arătat Nicolae Ciucă.
Premierul a mai afirmat că „România sprijină o acţiune colectivă hotărâtă, cu implicarea tuturor părţilor interesate relevante, pentru îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030 şi ale Acordului de la Paris”.
„Avem o abordare integrată în combaterea schimbărilor climatice: soluţii bazate pe natură în procesul de captare a carbonului, tehnologii verzi pentru reducerea emisiilor din sectoarele energetic şi industrial, schimbarea comportamentului prin conştientizare şi promovarea educaţiei privind schimbările climatice. Apreciez, în acelaşi timp, că OCDE continuă să pună întrebările potrivite la momentul potrivit, precum cele adresate în cadrul recentei conferinţe organizate de OCDE la Luxemburg, denumită „Construirea încrederii şi consolidarea democraţiei” (Building Trust and Reinforcing Democracy). Reconstruirea încrederii în democraţie, într-o perioadă de crize succesive şi concomitente, ar trebui să facă parte integrantă a efortului nostru colectiv pentru rezilienţă”, a spus premierul.
El a arătat că „pentru România, aderarea la OCDE nu înseamnă doar că se va alătura grupului de ţări în care au loc 70% din comerţul global şi 90% din investiţiile directe globale”. „Aderarea la OCDE înseamnă de asemenea, noi oportunităţi: oportunitatea de a împărtăşi experienţe cu ţări similare din America de Nord şi de Sud, Asia şi Oceania, precum şi cu partenerii noştri europeni. Aderarea înseamnă a te alătura grupului de ţări care cred în aceleaşi valori. Vom conlucra cu cele 26 de comitete, cu Secretariatul – căruia vreau să îi mulţumesc pentru sprijinul permanent – şi cu voi, statele membre, astfel încât procesul de aderare să se desfăşoare în cele mai bune condiţii posibile”, a spus Ciucă.
Premierul a menţionat că „în vremuri de criză, mai mult ca oricând, este important ca ţările cu o viziune similară, să fie unite şi să se sprijine reciproc. România oferă o dovadă concretă că este o astfel de ţară. Parcursul nostru democratic, din ultimii 30 de ani, a demonstrat acest lucru, acţiunea noastră de la începutul războiului din Ucraina, pentru apărarea valorilor fundamentale, l-a confirmat”.
„După aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană, aderarea la OCDE reprezintă un obiectiv de referinţă în accelerarea în continuare a adaptării României la secolul XXI. Sunt încrezător că vom merge pe această cale împreună, cu succes”, a mai spus şeful Executivului în final.
În prezent, OCDE are 38 de state membre, reprezentând democraţii consacrate şi economii consolidate. Împreună, statele membre OCDE asigură circa 70% din producţia şi comerţul global şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.
Stadiul procesului de aderare la OCDE
În data de 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a adoptat decizia privind deschiderea discuțiilor de aderare cu România (alături de alte cinci state). Odată cu această decizie, România a obținut statutul de țară candidată la aderare.
La 10 iunie 2022, Consiliul OCDE, în cadrul reuniunii ministeriale a Organizației, a adoptat Foaia de parcurs pentru procesul de aderare a României la Organizație, moment care marchează intrarea într-o nouă etapă a relaționării cu Organizația, fapt care impune o regândire a cadrului instituțional intern al relațiilor cu OCDE, pentru a face față în condiții de eficiență cerințelor derulării discuțiilor de aderare.
Adoptarea Foii de Parcurs a fost urmată de derularea unei misiuni oficiale (kick-off mission) a Secretariatului OCDE la București, în perioada 27-28 iunie 2022. Misiunea a avut ca obiectiv informarea autorităților române cu privire la etapele viitoare în procesul de aderare la OCDE, ca urmare a adoptării Foii de Parcurs pentru România, la 10 iunie 2022. Discuțiile au permis interacțiuni cu toate instituțiile cu atribuții în procesul de aderare la OCDE, atât la nivel politic, cât și tehnic.
Delegația OCDE a evidențiat că procesul de aderare este unul extrem de complex care presupune o colaborare strânsă între structurile OCDE și autoritățile române și presupune alinierea la standardele Organizației, ceea ce echivalează cu o veritabilă preluare de ”acquis” al Organizației.
Totodată, delegația OCDE a subliniat faptul că nu există un calendar prestabilit de aderare, iar ritmul progreselor este determinat de meritele proprii ale fiecărui stat candidat. În cadrul acestui proces, România urmează a fi evaluată de 26 comitete sectoriale, conform Principiilor-cheie pentru aderare menționate în Foaia de Parcurs, iar evaluările se vor desfășura în paralel conform ritmului și procedurilor stabilite de fiecare Comitet.
Aderarea României la OCDE presupune plata unor cheltuieli estimative asociate procesului de aderare, care, potrivit Guvernului, se vor ridica la circa 5,8 milioane de euro și care vor trebui plătite în următoarele luni.