Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Populaţia activă a României era de 8,9 milioane de persoane, în al patrulea trimestru al anului 2020, arată cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. Dintre acestea, 8,5 milioane aveau locuri de muncă și 470.000 persoane erau şomeri. Rata şomajului în trimestrul IV 2020 a fost de 5,2%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior. În decembrie 2019, acest indicator era de 3,9%.
În trimestrul IV 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,9%, cu 0,9 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020, menționează reprezentanții INS. Precizăm că rata de ocupare se referă la ponderea populaţiei ocupate în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă) . Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în trimestrul IV al anului 2020 de 65,8%, în scădere faţă de trimestrul anterior cu 0,2 puncte procentuale. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (75,0% faţă de 56,3% la femei) şi la persoanele din mediul urban (67,7% faţă de 63,5% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 25,2%.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Rata şomajului în trimestrul IV 2020 a fost de 5,2%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul
anterior. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,2 puncte procentuale (5,3% la bărbaţi faţă de 5,1% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 1,9 puncte procentuale (6,3% în mediul rural, faţă de 4,4% în mediul urban). Pe grupe de vârstǎ, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (17,1%) în rândul tinerilor (15-24 ani)
Ce urmează pe piața muncii?
Reprezentanții Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României spun că, în perspectivă, situația pieței muncii rămâne marcată de mari incertitudini, mai ales pe orizontul mai îndepărtat de timp. În ședința de politică monetară din martie, aceștia au evocat cel de-al treilea val pandemic și restricțiile asociate, alături de ritmul vaccinării, precum și caracterul temporar al măsurilor de sprijin guvernamental, ce pot implica mai târziu restructurări/falimente ale unor firme. În aceeași ședință s-au făcut, de asemenea, referiri la posibile acțiuni viitoare destinate eficientizării cheltuielilor publice, de natură să afecteze evoluțiile de pe această piață, suplimentar plafonării salariilor din sectorul bugetar, dar și la gradul crescut de adaptare a activității firmelor la situația epidemiologică, precum și la ameliorarea ușoară a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt evidențiate de unele sondaje de specialitate în primele luni ale acestui an.
Valul doi al pandemiei din toamna anului trecut poate avea un efect decalat asupra pieței muncii, fiind așadar posibilă o creștere moderată a șomajului în urmatoarele 6-9 luni, anticipează și echipa de economiști de la Facultatea de Științe Economice a UBB care monitorizeazaă efectele pandemiei în România. “O dată cu revenirea economică mult așteptată și cu începerea utilizării fondurilor UE pe parcursul anului 2021, prognoza noastră indică o posibilă revenire la tendința de scădere a șomajului pe termen mediu”, a spus Szász Levente, coordonatorul echipei de cercetare. Citiți mai multe AICI