România este printre câștigătorii bugetului UE, propus pentru 2028 – 2034, arată o analiză Politico

Comisia Europeană a făcut prima mișcare în ceea ce va fi o negociere de doi ani privind planul de cheltuieli al blocului pentru șapte ani începând din 2028. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat că planul de 1,8 trilioane de euro va face fondul de numerar al UE „mai mare”, „mai inteligent” și „mai precis” și că bugetul este „cel mai ambițios propus vreodată”.

Însă, într-un semn al negocierilor aprinse care vor urma, parlamentarii dezamăgiți s-au grăbit să contrazică afirmațiile lui von der Leyen, spunând că executivul european a prezentat în mod eronat ajustările la inflația — majoră — din ultimii ani ca o creștere a bugetului UE.

„Comisia Europeană va prezenta diferite linii bugetare, care au crescut. Dar, desigur, dacă bugetul rămâne la același nivel, atunci asta înseamnă că mai multe linii bugetare ar trebui să scadă”, a declarat Siegfried Mureșan, membru al Partidului Popular European de centru-dreapta din România.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

Toate capitalele naționale, precum și Parlamentul European, trebuie să fie de acord cu planul înainte ca acesta să fie aprobat. Pe măsură ce se trasează liniile de luptă, publicația Politico a analizat cine are de câștigat și cine are de pierdut în propunerea inițială.

Pierzători: fermierii

Fermierii sunt furioși.  În ultimul buget pe termen lung al UE, politica agricolă comună (PAC) a fost de 386,6 miliarde de euro. De data aceasta, 300 de miliarde de euro au fost alocate pentru agricultură.

Mai mult, în timp ce PAC forma o secțiune separată a bugetului, acum a fost fuzionată cu finanțarea pentru alte politici într-un fond comun pentru „Planurile de parteneriat naționale și regionale”.

În conformitate cu aceste planuri, țările europene trebuie să cheltuiască minimum 300 de miliarde de euro pentru agricultură și ar putea cheltui mai mult dacă ar alege să o facă. Dar grupurile de fermieri care protestează în fața Parlamentului și a Comisiei nu sunt optimiste.

Pierzător: tutunul

Deși marea majoritate a bugetului va proveni din contribuțiile proprii ale țărilor UE, Comisia a propus și trei noi taxe care vizează deșeurile electrice, marile companii și produsele din tutun, cum ar fi țigările și trabucurile. Aceste produse sunt în prezent impozitate de fiecare țară în parte, care păstrează veniturile pentru sine.

Scopul este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro pe an, care vor fi utilizate pentru rambursarea datoriei comune a UE utilizate pentru finanțarea redresării post-Covid.

Prețurile țigărilor sunt deja setate să crească în întreaga UE în conformitate cu o actualizare mult așteptată a Directivei privind impozitarea tutunului, estimările aproximative indicând că prețul unui pachet va crește cu 1-2 euro. Pentru prima dată, produsele alternative, cum ar fi țigările electronice și tutunul încălzit, vor fi supuse unei taxe minime, deși mai mici decât în cazul țigărilor tradiționale.

Pierzător: natura

Biodiversitatea urmează să piardă partea dedicată din bugetul UE, fiind în schimb absorbită într-un obiectiv mai larg „climă și mediu”, care ar reprezenta 35 % din buget, ajungând la aproximativ 700 de miliarde de euro. Anterior, pe lângă obiectivul de 30% al cheltuielilor pentru climă, 7,5% din cheltuielile anuale urmau să fie alocate obiectivelor de biodiversitate în 2024, crescând până la 10% în 2026 și 2027.

Noua țintă „climă și mediu” ar servi tuturor celor șase obiective de mediu ale UE, de la climă și biodiversitate la economia circulară și prevenirea poluării.

Programul LIFE — finanțare dedicată mediului și acțiunilor climatice — a fost, de asemenea, absorbit în „Planurile naționale și regionale”, precum și în „Fondul de competitivitate” în valoare de 410 miliarde de euro, care reunește mai multe programe de finanțare existente. Unele ONG-uri avertizează că aceste schimbări ar putea însemna o pierdere a finanțării pentru biodiversitate. Potrivit Comisiei Europene, UE se confruntă deja cu un deficit anual de finanțare pentru biodiversitate estimat la 37 de miliarde de euro.

Câștigători: țările estice și Ucraina

Țările estice au obținut o victorie importantă miercuri, când Comisia a anunțat că regiunile estice, în special cele care se învecinează cu Ucraina, Rusia și Belarus, vor primi mai multe fonduri decât celelalte pentru a-și satisface atât nevoile de securitate, cât și cele economice.

Acestea au câștigat și o altă bătălie: deși UE avea nevoie disperată de bani proaspeți pentru vistieria sa, nu a inclus veniturile provenite din extinderea deja planificată a sistemului UE de comercializare a emisiilor la clădiri și transportul rutier în coșul propus de noi surse de venituri. În cele din urmă, UE a propus să sprijine reconstrucția Ucrainei și parcursul acesteia către aderarea la UE cu 100 de miliarde de euro suplimentare.

Câștigător: Consumatorii de energie electrică

Conform propunerii, UE ar urma să sporească semnificativ sprijinul acordat modernizării rețelelor electrice ale blocului pentru a reduce prețurile la energie electrică, care au fost identificate într-un raport al fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, ca fiind punctul slab al Europei în competiția cu SUA și China.

Fondul pentru conectarea Europei, un fond care poate fi utilizat pentru modernizarea infrastructurii și investiții în noi tehnologii, va înregistra o creștere a bugetului pentru energie de la doar 6 miliarde de euro la 30 de miliarde de euro. În plus, rețelele vor beneficia de un fond de competitivitate extins masiv, în valoare de 410 miliarde de euro, în încercarea de a reduce risipa și de a reduce facturile pentru industrie și gospodării.

Draghi a avertizat că „investițiile în infrastructură sunt lente și suboptimale”, în timp ce energia din ce în ce mai scumpă obligă producătorii să reducă producția sau să se relocheze.

Câștigător: tehnologiile digitale

Comisia dorește să multiplice de cinci ori fondurile blocului pentru tehnologiile digitale, a declarat von der Leyen. Acest lucru ar duce fondurile digitale la 54,8 miliarde de euro în următorul buget.

Aceasta reprezintă o creștere considerabilă într-un domeniu în care UE investea deja fonduri considerabile în cercetare și inovare. Dar miza a crescut, regiuni din SUA până în China concurând acerb pentru tehnologii transformatoare, în special inteligența artificială.

Digitalul este unul dintre cei patru piloni ai unui nou fond cuprinzător pentru competitivitate, care are o valoare totală de 410 miliarde de euro.

Câștigător: apărarea

Propunerea Comisiei este de a aloca cel puțin 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu, ceea ce înseamnă „de cinci ori mai mult decât avem astăzi”, a declarat von der Leyen. Bugete separate vor fi utilizate și pentru a spori capacitatea de apărare a blocului. Propunerea „demonstrează o ambiție binevenită”, a declarat Hannah Neumann, europarlamentar german din partea Verzilor, membru al Comisiei pentru apărare a Parlamentului European. Cifra este în concordanță cu nevoile identificate încă de la numirea în funcție de comisarul pentru apărare Andrius Kubilius, menționează publicația citată.

Câștigător: Cercetarea și cultura

Programul emblematic al blocului în domeniul cercetării și dezvoltării, Orizont Europa, urmează să se dubleze, ajungând la 175 de miliarde de euro. În prezent, acesta este deja unul dintre cele mai mari fonduri de acest tip din lume, cu un buget de 95 de miliarde de euro, deși un grup de experți a susținut că UE ar trebui să-și majoreze cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare la 220 de miliarde de euro pentru a rămâne competitivă.

Alocarea pentru programul emblematic al UE pentru mobilitatea studenților, Erasmus+, a fost majorată cu 50 %, ajungând la peste 40 de miliarde de euro. Comisia a anunțat, de asemenea, un nou program „AgoraEU” în valoare de 8,6 miliarde de euro, care va sprijini cultura, mass-media și organizațiile societății civile.

„Este o zi istorică pentru sectorul cultural și creativ al Europei”, a declarat pentru Politico Glenn Micallef, comisarul pentru echitate intergenerațională, tineret, cultură și sport.

Juriul deliberează: mobilitatea militară

Comisia dorește ca blocul să aloce 17,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară, potrivit comisarului pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas. Pe hârtie, aceasta pare o victorie importantă în comparație cu bugetul de 1,7 miliarde de euro alocat mobilității militare în bugetul actual.

În realitate, însă, suma este cu mult inferioară celor 75 de miliarde de euro sau chiar 100 de miliarde de euro pe care Tzitzikostas le-a considerat necesare.

Deși o parte din bugetul pentru transportul civil ar putea sprijini infrastructura cu dublă utilizare – și ar putea fi utilizate fonduri suplimentare pentru apărare – nevoile militare par să fie încă doar parțial satisfăcute.

Comisia a propus ca viitorul Mecanism pentru interconectarea Europei, instrumentul de finanțare al UE pentru infrastructură, să totalizeze 81,4 miliarde de euro. Aproximativ 51 de miliarde de euro ar fi alocate transporturilor.

Juriul încă deliberează: orașele și regiunile

Schema de finanțare a coeziunii UE are scopul de a stimula creșterea economică în regiunile mai sărace ale blocului și de a reduce inegalitățile. În prezent, aceasta reprezintă mai mult de o treime din bugetul actual al UE. Însă, în loc să fie o politică independentă în propunerea de buget pentru 2028, finanțarea coeziunii este abordată prin așa-numitele planuri de parteneriat naționale și regionale elaborate de guvernele naționale.

Într-un acord de ultim moment, Comisia promite că regiunile cele mai sărace ale blocului vor primi 218 miliarde de euro în următorul buget, ceea ce a fost o cerință cheie a comisarului pentru regiuni, Raffaele Fitto. Însă nu s-au dat astfel de garanții pentru restul UE, ceea ce a stârnit temeri că suma totală alocată pentru dezvoltarea regională va fi mai mică decât în bugetul actual. Aceasta este o veste proastă pentru orașele și zonele rurale care depind de fondurile de coeziune pentru a finanța totul, de la drumuri la biblioteci publice.

Mai mult, liderii locali și regionali sunt îngrijorați de propunerea bugetară de a acorda guvernelor centrale puteri excesive de gestionare și distribuire a fondurilor UE prin intermediul schemei planului de parteneriat și sunt preocupați de faptul că liderii naționali ar putea pedepsi rivalii politici prin refuzarea accesului la fonduri.