Sursa foto: www.transparency.org
România se situează pe locul 63 din 180 de țări în privința percepției asupra corupției, cu 46 din 100 de puncte, indică raportul Corruption Perceptions Index 2023, realizat de Transparency International.
- CPI clasifică 180 de țări și teritorii în funcție de percepția asupra nivelurilor de corupție din sectorul public, potrivit experților și oamenilor de afaceri. Studiul se bazează pe 13 surse de date independente și utilizează o scară de la zero la 100, unde zero este „foarte corupt” și 100 este „foarte curat”.
„Mai multe țări de pe primele locuri, democrații precum Suedia (82), Țările de Jos (79), Islanda (72) și Regatul Unit (71), au înregistrat cele mai scăzute scoruri din istorie. În special, Regatul Unit a înregistrat o scădere de șase puncte în ultimii cinci ani. Danemarca (90), Finlanda (87) și Norvegia (84) se află în fruntea clasamentului PCI, în timp ce țările cu cele mai slabe performanțe – reflectând slăbiciuni substanțiale în ceea ce privește statul de drept – includ Ungaria (42), România (46) și Bulgaria (45)”, arată raportul.
Pentru al șaselea an consecutiv, Danemarca conduce clasamentul, cu un scor de 90. Finlanda și Noua Zeelandă urmează îndeaproape cu scoruri de 87 și, respectiv, 85. Norvegia (84), Singapore (83), Suedia (82), Elveția (82), Țările de Jos (79), Germania (78) și Luxemburg (78) completează topul 10 în acest an.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Între timp, țările care se confruntă cu conflicte sau cu restricții foarte mari libertăți foarte restrânse și cu o democrație slabă instituții democratice slabe tind să obțină cel mai prost scor. În acest an, Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13) și Sudanul de Sud (13) sunt în partea de jos a indicelui. Yemen (16), Nicaragua (17), Coreea de Nord (17), Haiti (17), Guineea Ecuatorială (17), Turkmenistan (18) și Libia (18) sunt următoarele cele mai slabe performanțe.
„Europa de Vest și Uniunea Europeană
Punctajul mediu al PCI de 65 din 100 a scăzut pentru prima dată pentru prima dată în aproape un deceniu în Europa de Vest și în UE.
În ciuda faptului că a rămas regiunea cu cel mai bun punctaj în PCI, măsurile anticorupție continuă să fie subminate de slăbirea controalelor și a echilibrelor democratice. Erodarea sistemului politic contribuie la diminuarea încrederii publice în capacitatea țărilor de a aborda provocările actuale ale regiunii.
PCI 2023 relevă faptul că eforturile de combatere a corupției au stagnat sau au scăzut în mai mult de trei sferturi dintre țările din regiune. Dintre cele 31 de țări evaluate, doar șase dintre acestea și-au îmbunătățit scorul, în timp ce opt au scăzut din 2012.
Mai multe țări de pe primele locuri, democrații precum Suedia (82), Țările de Jos (79), Islanda (72) și Regatul Unit (71), au înregistrat cele mai scăzute scoruri din istorie. În special, Regatul Unit a înregistrat o scădere de șase puncte în ultimii cinci ani. Danemarca (90), Finlanda (87) și Norvegia (84) se află în fruntea clasamentului PCI, în timp ce țările cu cele mai slabe performanțe – reflectând slăbiciuni substanțiale în ceea ce privește statul de drept – includ Ungaria (42), România (46) și Bulgaria (45).
Responsabilitatea politică redusă și corupția politică subminează statul de drept într-o regiune în care oamenii își pierd încrederea în instituțiile lor. În cele mai alarmante cazuri, se înregistrează grupuri de interese restrânse au prea mult control asupra deciziilor politice. În altele, guvernele vizează jurnaliștii, denunțători (whistleblowers) și alți „câini de pază” (watchdogs)”, mai indică raportul PCI 2023.