România, pe locul 63 din 180 de țări în privința percepției asupra corupției, la coada Europei, alături de Bulgaria și Ungaria / Top 10 state cu cele mai scăzute niveluri de corupție

România se situează pe locul 63 din 180 de țări în privința percepției asupra corupției, cu 46 din 100 de puncte, indică raportul Corruption Perceptions Index 2023, realizat de Transparency International.

• CPI clasifică 180 de țări și teritorii în funcție de percepția asupra nivelurilor de corupție din sectorul public, potrivit experților și oamenilor de afaceri. Studiul se bazează pe 13 surse de date independente și utilizează o scară de la zero la 100, unde zero este „foarte corupt” și 100 este „foarte curat”.

„Mai multe țări de pe primele locuri, democrații precum Suedia (82), Țările de Jos (79), Islanda (72) și Regatul Unit (71), au înregistrat cele mai scăzute scoruri din istorie. În special, Regatul Unit a înregistrat o scădere de șase puncte în ultimii cinci ani. Danemarca (90), Finlanda (87) și Norvegia (84) se află în fruntea clasamentului PCI, în timp ce țările cu cele mai slabe performanțe – reflectând slăbiciuni substanțiale în ceea ce privește statul de drept – includ Ungaria (42), România (46) și Bulgaria (45)”, arată raportul.

Pentru al șaselea an consecutiv, Danemarca conduce clasamentul, cu un scor de 90. Finlanda și Noua Zeelandă urmează îndeaproape cu scoruri de 87 și, respectiv, 85. Norvegia (84), Singapore (83), Suedia (82), Elveția (82), Țările de Jos (79), Germania (78) și Luxemburg (78) completează topul 10 în acest an.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Între timp, țările care se confruntă cu conflicte sau cu restricții foarte mari libertăți foarte restrânse și cu o democrație slabă instituții democratice slabe tind să obțină cel mai prost scor. În acest an, Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13) și Sudanul de Sud (13) sunt în partea de jos a indicelui. Yemen (16), Nicaragua (17), Coreea de Nord (17), Haiti (17), Guineea Ecuatorială (17), Turkmenistan (18) și Libia (18) sunt următoarele cele mai slabe performanțe.

„Europa de Vest și Uniunea Europeană

Punctajul mediu al PCI de 65 din 100 a scăzut pentru prima dată pentru prima dată în aproape un deceniu în Europa de Vest și în UE.

În ciuda faptului că a rămas regiunea cu cel mai bun punctaj în PCI, măsurile anticorupție continuă să fie subminate de slăbirea controalelor și a echilibrelor democratice. Erodarea sistemului politic contribuie la diminuarea încrederii publice în capacitatea țărilor de a aborda provocările actuale ale regiunii.

PCI 2023 relevă faptul că eforturile de combatere a corupției au stagnat sau au scăzut în mai mult de trei sferturi dintre țările din regiune. Dintre cele 31 de țări evaluate, doar șase dintre acestea și-au îmbunătățit scorul, în timp ce opt au scăzut din 2012.

Mai multe țări de pe primele locuri, democrații precum Suedia (82), Țările de Jos (79), Islanda (72) și Regatul Unit (71), au înregistrat cele mai scăzute scoruri din istorie. În special, Regatul Unit a înregistrat o scădere de șase puncte în ultimii cinci ani. Danemarca (90), Finlanda (87) și Norvegia (84) se află în fruntea clasamentului PCI, în timp ce țările cu cele mai slabe performanțe – reflectând slăbiciuni substanțiale în ceea ce privește statul de drept – includ Ungaria (42), România (46) și Bulgaria (45).

Responsabilitatea politică redusă și corupția politică subminează statul de drept într-o regiune în care oamenii își pierd încrederea în instituțiile lor. În cele mai alarmante cazuri, se înregistrează grupuri de interese restrânse au prea mult control asupra deciziilor politice. În altele, guvernele vizează jurnaliștii, denunțători (whistleblowers) și alți „câini de pază” (watchdogs)”, mai indică raportul PCI 2023.