România, penultimul loc în UE la veniturile din impozite și contribuții sociale în 2022 (Eurostat)

Țările din Uniunea Europeană au încasat în 2022, din impozite și contribuții sociale, cu 480 de miliarde de euro mai mult decât în 2021, ajungând la un total de 6.549 de miliarde de euro, potrivit oficiului european de statistică, Eurostat.

Raportul global dintre impozite și PIB, adică suma impozitelor și a contribuțiilor sociale nete ca procent din produsul intern brut (PIB), s-a situat la 41,2% în UE în 2022, în scădere față de 2021 (41,5%). În zona euro, veniturile fiscale au crescut în concordanță cu PIB-ul nominal, ceea ce înseamnă că ponderea impozitelor în PIB în 2022 a rămas stabilă la 41,9%.

Venituri din impozite și contribuții sociale în UE și în zona euro(1995-2022,% din PIB)

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Cea mai mare pondere a impozitelor în PIB în Franța, Belgia și Austria

Raportul impozite/PIB a variat semnificativ între țările UE în 2022, cele mai mari ponderi ale impozitelor și contribuțiilor sociale ca procent din PIB fiind înregistrate în Franța (48,0%), Belgia (45,6%) și Austria (43,6%).

Veniturile din impozite și contribuții sociale în 2022 (% din PIB)

La polul opus, Irlanda (21,7 %), România (27,5 %) și Malta (29,6 %) au înregistrat cele mai scăzute rate. Irlanda, însă, are un regim aparte, pentru că datorită impozitelor mici și diverselor facilități fiscale a reușit să atragă marile companii de tehnologie (Facebook, Apple, Google,etc.). În schimb, acestea aduc multe locuri de muncă bine plătite.

Cea mai mare creștere a raportului taxe/PIB în Cipru, cea mai mare scădere în Danemarca

În 2022, comparativ cu 2021, raportul impozite/PIB a crescut în douăsprezece țări din UE, cele mai mari creșteri fiind observate în Cipru (de la 34,8% în 2021 la 36,5% în 2022) și în Ungaria (33,9% în 2021 și 35,1% în 2022). În România, creșterea a fost de doar 0,3% de la 27,2% la 27,5%.

Modificări ale raportului impozite/PIB, 2022 față de 2021 (în puncte procentuale)

În schimb, s-au înregistrat scăderi în cincisprezece țări din UE, în special în Danemarca (de la 48,3% în 2021 la 42,5% în 2022) și în Polonia (de la 37,6% la 35,3%).

România, campioana europeană a pierderilor din TVA

Pe de altă parte, o analiză recentă arăta că România este campioana europeană a pierderilor din TVA, cu 9 miliarde de euro în 2021. Astfel, România se menţine pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, în scădere uşoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene care analizează datele din anii menţionaţi, se arată într-un articol realizat de Daniel Anghel, partener şi liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.

Deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) înregistrat în statele membre UE este un indicator calculat de Comisia Europeană ca diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate a fi încasate şi cele efectiv încasate la bugetele statelor.

Potrivit analizei, România îşi adânceşte pierderile din TVA în termeni nominali la 9 miliarde euro în 2021 faţă de 7,9 miliarde euro în 2020, anul precedent din raport.

“În fiecare an, Comisia Europeană monitorizează deficitul de încasare a TVA pentru că această taxă este cea mai susceptibilă de a fi fraudată şi, în acelaşi timp, este printre principalele resurse ale bugetului european. Deficitul reprezintă pierderile pe care le au la TVA bugetele statelor din cauze multiple: evaziune, fraudă, insolvenţe, faliment, erori administrative. Vedem că, din păcate, România continuă să fie campioană incontestabilă la pierderile din TVA, cu 9 miliarde de euro în 2021. Dacă raportăm această sumă la deficitul bugetar al ţării din acelaşi an, de 80 miliarde de lei, observăm că jumătate din acesta ar fi putut fi teoretic acoperit dacă TVA ar fi fost colectată la nivelul la care reuşesc Olanda sau Finlanda. Practic o colectare mai bună a TVA nu este doar de dorit, ci chiar imperativă. Deficitul de TVA nu este doar cel mai mare din UE, dar la distanţă al ţării clasate pe locul doi, Grecia care înregistrează un decalaj cu 10 pp mai mic decât al României.”, explică Daniel Anghel.

Conform rapoartelor Comisiei Europene, începând din 2015, România a ocupat primul loc, în fiecare an, între statele membre, având cel mai mare decalaj de TVA. Cele mai mici deficite de TVA le înregistrează Olanda (0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%), iar pe cele mai mari România (36,7%), Malta (25,7%), Grecia (17,8%) şi Lituania (14,5%).