Sursa foto: Unsplash / Junho Kwon
Transgaz și operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina (LLC Gas OTS) au demarat un proiect prin care, din 2026, 290 de milioane de mc de gaze (3,06 milioane kWh) vor putea fi „împinse” din sistemul nostru de transport către cel al vecinilor.
Realizarea proiectului „Capacitate incrementală la frontiera dintre Ucraina și România”, punctul Medieșul Aurit, necesită investiții de 335 de milioane de euro, din care 300 de milioane de euro pe partea românească și 35 de milioane la ucrainieni, care includ construcția a 250 de kilometri de țeavă și a două stații de comprimare, una de fiecare parte. Sumele reprezintă o estimare cu marja de eroare +/- 20%.
Potrivit graficului de derulare a proiectului prezentat de Transgaz, finalizarea documentației de proiect și obținerea autorizației de construcție se face în trimestrul 4 al anului 2024. Construcțiile necesare încep în trimestrul 1 al lui 2025 , ele vor fi finalizate în trimestrul 3 2026, când poate începe și exploatarea comercială a sistemului.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Coincidență sau nu, sfârșitul lui 2026 – începutul 2027 este termenul estimat de Petrom, operatorul proiectului Neptun Deep din Marea Neagră pentru începerea extracției gazelor din mare, dar doar în condițiile în care legea offshore este modificată în primele luni ale acestui an.
În acest moment, România este legată gazier de Ucraina fix în punctul Medieșul Aurit, însă doar pe sensul de intrare în România, adică firmele românești pot doar importa gaze din Ucraina sau via Ucraina (din Rusia). Pe aici însă, de ani de zile, nu a mai fost adus niciun metru cub.
Singura rută de import din Ucraina care se folosește este cea din Dobrogea, Isaccea- Negru Vodă. Pe aici aducem, chiar la momentul redactării acestui articol, circa 6 milioane de metri cubi zilnic. Ruta dobrogeană are, din 2020, și capacitatea de reverse flow, adică o curgere a gazelor din sens invers, din aval către amonte, din România către Ucraina, făcută în urma unor investiții de 77 de milioane de euro ale Transgaz. Pe sensul RO-UA nu au curs însă cantități semnificative de gaze până acum, singurele fluxuri fiind cele de import.
România are legături gaziere cu toți vecinii, mai puțin cu Serbia. Cu Ucraina, prin Isaccea și Medieșul Aurit, cu Bulgaria, pe la Negru Vodă și Giurgiu, cu Ungaria, pe la Arad, și cu Republica Moldova, pe la Iași.
În ciuda multiplelor conexiuni cu exteriorul, toate gazele de import au aceeași proveniență, indiferent că vin din Bulgaria, Ungaria sau Ucraina: Gazprom. În România încă nu au intrat gaze de la o altă sursă decât cea rusească. Acesta lucru ar putea să se întâmple, la un moment dat, din regiunea Caspicii, Azerbaidjan, Turkmenistan, prin BRUA. Teoretic, și acum am putea aduce gaze de acolo, însă nicio țară nu a rezervat încă capacitate pe suita de gazoducte ce tranzitează Turcia, către sudul Europei și, de acolo, către centrul Europei.
România are un consum anual de circa 11,5 miliarde de metri cubi, din care aproape 2 miliarde se importă. Producția de 9 miliarde metri cubi ar putea crește semnificativ, cu până la 7 miliarde metri cubi, odată ce începe proiectul Neptun Deep al Petrom și Romgaz.