România, prin Transgaz, deschide o rută de export gaze către Ucraina. Va fi gata când se estimează că ies la suprafață gazele din Marea Neagră

Transgaz și operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina (LLC Gas OTS) au demarat un proiect prin care, din 2026, 290 de milioane de mc de gaze (3,06 milioane kWh) vor putea fi „împinse” din sistemul nostru de transport către cel al vecinilor.

Realizarea proiectului „Capacitate incrementală la frontiera dintre Ucraina și România”, punctul Medieșul Aurit, necesită investiții de 335 de milioane de euro, din care 300 de milioane de euro pe partea românească și 35 de milioane la ucrainieni, care includ construcția a 250 de kilometri de țeavă și a două stații de comprimare, una de fiecare parte. Sumele reprezintă o estimare cu marja de eroare +/- 20%.

Potrivit graficului de derulare a proiectului prezentat de Transgaz, finalizarea documentației de proiect și obținerea autorizației de construcție se face în trimestrul 4 al anului 2024. Construcțiile necesare încep în trimestrul 1 al lui 2025 , ele vor fi finalizate în trimestrul 3 2026, când poate începe și exploatarea comercială a sistemului.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Coincidență sau nu, sfârșitul lui 2026 – începutul 2027 este termenul estimat de Petrom, operatorul proiectului Neptun Deep din Marea Neagră pentru începerea extracției gazelor din mare, dar doar în condițiile în care legea offshore este modificată în primele luni ale acestui an.

În acest moment, România este legată gazier de Ucraina fix în punctul Medieșul Aurit, însă doar pe sensul de intrare în România, adică firmele românești pot doar importa gaze din Ucraina sau via Ucraina (din Rusia). Pe aici însă, de ani de zile, nu a mai fost adus niciun metru cub.

Singura rută de import din Ucraina care se folosește este cea din Dobrogea, Isaccea- Negru Vodă. Pe aici aducem, chiar la momentul redactării acestui articol, circa 6 milioane de metri cubi zilnic. Ruta dobrogeană are, din 2020, și capacitatea de reverse flow, adică o curgere a gazelor din sens invers, din aval către amonte, din România către Ucraina, făcută în urma unor investiții de 77 de milioane de euro ale Transgaz. Pe sensul RO-UA nu au curs însă cantități semnificative de gaze până acum, singurele fluxuri fiind cele de import.

România are legături gaziere cu toți vecinii, mai puțin cu Serbia. Cu Ucraina, prin Isaccea și Medieșul Aurit, cu Bulgaria, pe la Negru Vodă și Giurgiu, cu Ungaria, pe la Arad, și cu Republica Moldova, pe la Iași.

În ciuda multiplelor conexiuni cu exteriorul, toate gazele de import au aceeași proveniență, indiferent că vin din Bulgaria, Ungaria sau Ucraina: Gazprom. În România încă nu au intrat gaze de la o altă sursă decât cea rusească. Acesta lucru ar putea să se întâmple, la un moment dat, din regiunea Caspicii, Azerbaidjan, Turkmenistan, prin BRUA. Teoretic, și acum am putea aduce gaze de acolo, însă nicio țară nu a rezervat încă capacitate pe suita de gazoducte ce tranzitează Turcia, către sudul Europei și, de acolo, către centrul Europei.

România are un consum anual de circa 11,5 miliarde de metri cubi, din care aproape 2 miliarde se importă. Producția de 9 miliarde metri cubi ar putea crește semnificativ, cu până la 7 miliarde metri cubi, odată ce începe proiectul Neptun Deep al Petrom și Romgaz.