România, printre „câștigătorii” redistribuirii fondurilor comunitare. Țara noastră ar putea primi până la 81 de miliarde de euro în perioada 2021-2027

România este unul dintre „câștigătorii” redistribuirii fondurilor comunitare, potrivit unei analize Scope Ratings. Țara noastră va primi între 30% și 45% din PIB în perioada 2021-2027, subliniază agenția, citată de Euro2Day și Rador.

Italia, Spania, Polonia și Franța urmează să primească aproximativ jumătate din cele 1,2 trilioane de euro distribuite de UE guvernelor naționale în perioada 2021-2027 prin fondurile de redresare, coeziune și agricultură, explică în analiza sa Alvise Lennkh-Yunus, director executiv al Scope Ratings.

Grecia, Croația, Bulgaria, Letonia, Slovacia, România și Ungaria vor primi între 30% și 45% din PIB-ul lor în perioada 2021-2027, în timp ce Polonia, Lituania, Estonia și Portugalia între 25% și 30%. Pentru Italia și Spania, principalii beneficiari în cifre absolute, aceste procente sunt de asemenea ridicate, în jur de 15% pentru Spania și 10% pentru Italia, față de aproximativ 5% pentru Franța și 2% pentru Germania, raportat la PIB-ul lor. Aceste fonduri vor ajuta țările din sudul și estul Europei să se redreseze după pandemie și după impactul economic al războiului Rusia-Ucraina.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În total, UE va plăti aproximativ 1,2 trilioane (aproximativ 8,5% din PIB-ul UE-27) în perioada 2021-2027 prin Fondurile de coeziune (387 de miliarde de euro), Fondurile pentru politică agricolă (261 de miliarde de euro), resurse din bugetul anterior 2014-2020 în valoare de 255 miliarde de euro rămase de plătit până în 2023 și 332 de miliarde de euro sub formă de granturi din cadrul mecanismului de redresare și reziliență NextGenerationEU.

Astfel, aceste fonduri reprezintă cele mai importante mecanisme redistributive de sprijinire a redresării economice și a dezvoltării durabile în țările UE. Însă nu toate statele membre UE vor beneficia în mod egal de aceste instrumente financiare, întrucât reflectă criteriile de alocare pentru fiecare politică, incluzând diferitele niveluri ale dezvoltării economice și ale nevoilor sociale din țările membre, dar și prioritățile și realitățile politice care determină scopul finanțării fiecărei politici.

Italia este de departe cel mai mare beneficiar în cifre absolute, întrucât va primi aproximativ 185 de miliarde de euro, pe lângă cele 123 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi NGEU, urmată de Spania cu 177 miliarde de euro, Polonia cu 165 de miliarde de euro, Franța cu 123 de miliarde de euro, România cu 81 de miliarde de euro și Germania cu 77 de miliarde de euro.

În total, șapte state membre primesc aproximativ 70% din aceste fonduri UE, în frunte cu Italia, Spania și Polonia, cu procente variind între 13% și 15%, urmate de Franța (10%) și România (6,5%), Germania ( 6,3%) și Grecia (5%). Restul de 20 de state membre primesc în total aproximativ 30% din aceste fonduri. Aceste date nu includ împrumuturile SURE, instrumentul provizoriu de finanțare a programelor legate de ocuparea forței de muncă în timpul crizei Covid-19 și împrumuturile NGEU, deoarece acestea vor fi rambursate în timp de statele membre respective.

Italia a primit 27 de miliarde de euro pentru SURE și va primi 123 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi NGEU. Spania a primit 21 de miliarde de euro în cadrul SURE, urmată de Polonia cu 11 miliarde de euro. Au mai primit împrumuturi România (14,9 miliarde de euro), Grecia (12,7 miliarde de euro) și Polonia (11,5 miliarde de euro). Deși toate aceste împrumuturi trebuie rambursate, țările continuă să beneficieze de rate mai mici ale dobânzilor, care, conform estimărilor Comisiei Europene, au condus la economii de aproximativ 3,8 miliarde de euro pentru Italia, 1,6 miliarde de euro pentru Spania, 0,9 miliarde de euro pentru Spania, 0,9 miliarde de euro pentru România și 0,5 miliarde de euro pentru Grecia.