România, printre țările UE cu cele mai mari scăderi ale PIB-ului în trimestrul IV comparativ cu trimestrul precedent

Sondaj grafic crestere calcule

În trimestrul al patrulea din 2023, PIB-ul ajustat sezonier a rămas stabil atât în zona euro, cât și în UE, comparativ cu trimestrul precedent, potrivit unei estimări publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

În trimestrul al treilea din 2023, PIB-ul scăzuse cu 0,1% în zona euro și rămăsese stabil în UE.

Comparativ cu același trimestru al anului precedent, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE în trimestrul al patrulea din 2023, după ce în trimestrul anterior a fost de +0,1% în ambele zone.

Pentru întregul an 2023, PIB-ul a crescut cu 0,4% atât în zona euro, cât și în UE, după ce în 2022 a fost de +3,4% în ambele zone.

În trimestrul al patrulea din 2023, PIB-ul din Statele Unite a crescut cu 0,8% față de trimestrul anterior (după +1,2% în trimestrul al treilea din 2023). În comparație cu același trimestru al anului precedent, PIB-ul a crescut cu 3,1% (după +2,9% în trimestrul anterior).

Danemarca (+2,0%) a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului comparativ cu trimestrul precedent, urmată de Croația (+1,3%) și Slovenia (+1,1%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Irlanda (-3,4%), urmată de Estonia și Finlanda (ambele -0,7%) și România (-0,5%).

Componentele PIB și contribuțiile la creștere

Componentele PIB au evoluat în trimestrul al patrulea din 2023 după cum urmează:

  • cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE (după ce în trimestrul anterior a crescut cu +0,3% atât în zona euro, cât și în UE),
  • cheltuiala pentru consumul final al administrației publice a crescut cu 0,6% în zona euro și cu 0,3 în UE (după +0,6% în ambele zone în trimestrul anterior),
  • formarea brută de capital fix a crescut cu 1,0% în zona euro și cu 0,8% în UE (după 0,0% și, respectiv, +0,1%),
  • exporturile au fost stabile în zona euro și au crescut cu 0,8% în UE (după -1,2% în zona euro și -1,1%în UE), și
  • importurile au crescut cu 0,6% în zona euro și cu 1,2% în UE (după -1,4% și, respectiv, -1,6%).

Contribuția la creșterea PIB din:

  • cheltuielile de consum final ale gospodăriilor a fost neglijabilă pentru zona euro și pozitivă pentru UE (+0,1 puncte procentuale – pp),
  • cheltuielile finale ale administrației publice a fost pozitivă pentru ambele zone (+0,1 pp pentru ambele),
  • formarea brută de capital fix a fost pozitivă atât pentru zona euro, cât și pentru UE (+0,2 pp pentru ambele),
  • variația stocurilor a fost negativă pentru ambele zone (-0,1 pp pentru ambele), iar
  • exporturile minus importurile au fost negative atât pentru zona euro (-0,3 pp), cât și pentru UE (-0,2 pp).

Comentarii

  1. Ce mai urmeaza?
    Institutiile de sondare o sa ne alarmeze ca scade inflatia, ca scade PIB-ul, bla,bla.
    O fi vreo legatura intre ele si cresterea economica?
    Intreb pentru un prieten.☹

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *