Sursa foto Jakub Jirsák | Dreamstime.com
România a urcat două locuri și se regăsește acum pe locul 39 în clasamentul ecosistemelor de startup-uri, „Global Startup Ecosystem Index 2022”, realizat de StartupBlink, cu un scor de 5.449. În schimb, doar șase orașe din România, față de șapte anul trecut, mai intră acum în clasament, Oradea fiind noul venit, în locul Sibiu și Craiova.
Indicele clasifică ecosistemele startup-urilor din 1.000 de orașe și 100 de țări din întreaga lume. Fiecare ecosistem primește un scor total, care este suma a trei sub-scoruri care măsoară cantitatea, calitatea și mediul de afaceri.
„România avansează pentru al treilea an consecutiv, urcând cu două locuri în index, ajungând pe locul 39 la nivel global, ocolind Malaezia și beneficiind de declinul Croației, și devenind a doua țară din regiunea Balcanilor”, arată autorii clasamentului.
Orașul București a înregistrat, de asemenea, rezultate bune în acest an și se apropie din ce în ce mai mult de top 100 mondial. A urcat 3 poziții în index, ajungând pe locul 108 la nivel global, iar acum este cel mai bine clasat oraș din România și din regiunea Balcanilor. Bucureștiul ocupă locul 8 în Europa de Est și se află, de asemenea, în top 100 la nivel mondial pentru trei industrii, depășind performanța în domeniul software și date, pe locul 48. O mare parte din această îmbunătățire a clasamentului are legătură cu unicornul de succes al țării, UiPath.
Toate celelalte orașe din România au avut o pierdere substanțială a poziției, cu excepția nou-venitului Oradea. Al doilea oraș din România, Cluj-Napoca, a pierdut 80 de locuri, ajungând pe locul 330 la nivel global. Timișoara, locul 3 la nivel național, și Iași, locul 4 la nivel național, au scăzut în Index cu 151 și 231 de locuri, fiind acum pe locurile 542, respectiv 715. Oradea, nou-venită, s-a clasat pe locul 758, în timp ce Brașovul a coborât 147 de poziții, ajungând pe locul 853 la nivel global. Cu Sibiu și Craiova ieșite din Index, România încheie topul 1000 cu 6 orașe clasate, față de 7 orașe în 2021.
În cadrul raportului, este citat și ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, care a afirmat:
„Ecosistemul românesc de startup-uri s-a extins în ultimii 5 ani, transformând startup-urile inovatoare în motoare cheie ale dezvoltării economice, asigurând creșterea unor afaceri de succes, scalabile și sustenabile. Credem că România are potențialul de a deveni unul dintre cele mai importante hub-uri de inovare din Europa și lucrăm non-stop pentru ca acest lucru să se întâmple.”
Cu un ecosistem de startup puternic, înrădăcinat în Europa de Est, România oferă antreprenorilor profesioniști la prețuri accesibile și foarte talentați, precum și acces la piața europeană, arată raportul. Țara se concentrează în principal pe IT și outsourcing și a creat câteva hub-uri notabile în București, Cluj, Timișoara și Iași. Peste 220.000 de români participă deja pe scena IT, în principal ca angajați, freelanceri și lucrători la distanță pentru companiile străine care valorifică fondul de talente locale.
În afara capitalei București, orașul Cluj-Napoca a reușit să își construiască un nume, cu dezvoltatori de ecosisteme care înțeleg că drumul spre creștere include o mentalitate globală. Cluj-Napoca s-a poziționat atât ca un oraș inteligent în devenire, cât și ca un cluster IT.
Cu povestea de succes remarcabilă a UiPath, primul unicorn din România, țara a dovedit că poate încuraja spiritul antreprenorial și se poate extinde pe piețele globale. În 2021, această tendință a continuat cu Elrond, o platformă blockchain care a depășit o evaluare de 1 miliard de dolari. Deși există strategii publice care vizează crearea a 5 unicorni până în 2025, rămâne de văzut dacă țara va reuși să atingă acest obiectiv ambițios.
Se pot face mult mai multe în ceea ce privește implicarea sectorului public, arată autorii raportului. Ecosistemul românesc de startup-uri ar beneficia de politici guvernamentale care să sprijine startup-urile, precum și de o creștere a educației antreprenoriale prin intermediul școlilor secundare și al programelor de antreprenoriat.
Mai mult decât alte state membre ale UE, România se luptă cu păstrarea talentelor în țară și nu a găsit încă o modalitate eficientă de a-și comercializa ecosistemele de startup-uri către antreprenorii străini. Pentru a crea o narațiune a antreprenoriatului în jurul României, sectorul public și cel privat vor avea nevoie de o abordare mai unitară.
Cu toate acestea, se înregistrează progrese: ROStartup, o inițiativă de acțiune comună a sectorului public și privat, și-a propus să creeze o Strategie națională privind ecosistemul de startup pentru România și să abordeze provocările cu care se confruntă antreprenorii.
Semne încurajatoare vin, de asemenea, de la ecosistemele de startup mai tinere, cum ar fi cel din Oradea, unde startup-urile din domeniul tehnologiei se reunesc în cadrul inițiativei MakeITOradea.
Cu o conectivitate puternică la internet, un număr sănătos de acceleratoare și incubatoare și o rețea de antreprenori hotărâți să își pună ecosistemele pe hartă, autorii clasamentului Startup Blink se declară optimiști că ecosistemul de startup din România va atinge în curând noi repere.
Startup-uri notabile și campioni ai ecosistemului
Bitdefender
București, România
Bitdefender este o companie globală de tehnologie de securitate care oferă protecție avansată împotriva amenințărilor atât pentru clienții de afaceri, cât și pentru consumatori.
Questo
București, România
Questo este cea mai importantă platformă de jocuri de explorare a orașelor, construită de creatori și întreprinderi locale din întreaga lume.
Elrond
Sibiu, România
Elrond este o platformă blockchain extrem de scalabilă, rapidă și sigură pentru aplicații distribuite, cazuri de utilizare în întreprinderi și noua economie a internetului.
Pantheoni
UiPath
București, România
UIPath dezvoltă software de automatizare robotică a proceselor.
Top ecosisteme de startup-uri din lume
Pentru început, SUA își păstrează statutul de țară cel mai bine clasată, cu un decalaj total de aproape 4 ori mai mare decât cel al celei de-a doua țări clasate, Regatul Unit. Previziunile privind un declin al SUA nu s-au materializat încă, mai multe orașe americane consolidându-se și compensând dispariția treptată a orașului San Francisco ca lider global în materie de startup-uri. În total, SUA are 257 de orașe în clasamentul primelor 1.000 de orașe și nicio altă țară nu se apropie de acest număr.
Cu toate acestea, Marea Britanie și-a mărit substanțial avansul față de a treia țară clasată, Israel, și este acum bine ancorată pe locul 2 la nivel global. De asemenea, trebuie remarcat faptul că Regatul Unit are un număr impresionant de 78 de orașe clasate, fiind astfel singura țară, în afară de SUA, cu peste 50 de orașe în index.
Israelul a fost la un pas de a detrona Marea Britanie în 2021, iar acum nu numai că se află la distanță, dar vede cum ecosistemul național al Canadei, clasat pe locul 4, se apropie. Canada, cu un an de succes, și-a creat, de asemenea, un decalaj substanțial față de toate ecosistemele clasate sub ea, creând un club Big 4 al țărilor care au stabilit poziții dominante de lider.
Prima schimbare în top 10 este pe locul 5, ocupat acum de Suedia, care a depășit Germania, aflată pe locul 6, devenind astfel prima țară din UE în ceea ce privește succesul ecosistemelor de start-up. Pe locul 7, Singapore a înregistrat o creștere substanțială de 3 poziții, devenind, de asemenea, țara asiatică cel mai bine clasată în index, în detrimentul Chinei. După o evoluție negativă în ultimii ani, Australia a reușit să înregistreze o ușoară revenire, urcând un loc până pe locul 8. Un alt salt impresionant este înregistrat de Franța, care a crescut cu 3 locuri, intrând în top 10 și semnalând potențialul său de a deveni un ecosistem global dominant. În închiderea top 10, China, după 3 ani de creștere consecutivă, a înregistrat o scădere substanțială de 3 locuri și și-a pierdut poziția de economie asiatică cel mai bine clasată.
În schimb, acest an aduce câteva schimbări interesante în topul global al primelor 10 orașe.
Cu toate acestea, nu există surprize în ceea ce privește orașul cel mai bine clasat, San Francisco, care rămâne cel mai proeminent ecosistem global cu o marjă masivă. Cu toate acestea, tendința San Francisco de a-și pierde puterea relativă continuă, deoarece diferența dintre orașe în ceea ce privește scorul total s-a redus constant de-a lungul anilor față de cel mai apropiat concurent, New York, și restul top 10. Pentru referință, în 2019, scorul total al orașului San Francisco a fost de 5 ori mai mare decât cel al orașului New York. În acest an, diferența este de numai 2,5 ori mai mare. San Francisco va continua să fie ecosistemul global de top în viitorul apropiat, dar nu mai este SuperNova care a fost odată, la ani lumină de orice alt ecosistem de startup-uri.
Al doilea oraș cel mai bine clasat, New York, ocupă poziția a doua din 2017 și este, de asemenea, într-o ligă aparte. Cu un scor total de 1,7 ori mai mare decât cel al orașului clasat pe locul al treilea, acesta păstrează o diferență de scor care va fi greu de recuperat pe termen scurt.
Orașele clasate între locurile 3 și 6 au un decalaj de scoruri totale relativ mic unul față de celălalt, ceea ce creează o competiție interesantă.
Orașul clasat pe locul 3 este prima schimbare în top 10 din acest an. Londra a urcat două locuri și ocupă această poziție prestigioasă în index. Londra a reușit să depășească atât Beijingul, cât și Los Angeles în acest an, demonstrând puterea acestui oraș inspirat. Este, de asemenea, singurul oraș din afara SUA care se află în top 5 mondial.
Pe locul 4 în acest an se află puternicul ecosistem din Los Angeles, care își păstrează poziția în index.
Pe locul 5 se află Boston, care și-a mărit poziția cu un loc, demonstrând succesul său în mai multe industrii de pornire, în primul rând în domeniul tehnologiei medicale.
Cea mai mare scădere în top 10 a fost înregistrată de Beijing, ecosistemul chinezesc cel mai bine clasat, care a coborât 3 poziții, ajungând pe locul 6 la nivel global. După ani de creștere în index, părea rezonabil ca Beijingul să reducă decalajele față de New York și să amenințe să acapareze locul al doilea. Anul acesta s-a inversat substanțial tendința pozitivă a Beijingului.
Anul trecut, Startup Blink a inventat termenul „Big 7” pentru a descrie grupul de orașe care au stabilit un decalaj masiv față de toate celelalte ecosisteme globale de startup-uri. Anul acesta, clubul s-a restrâns la „Big 6” de mai sus. Shanghai, al doilea ecosistem chinezesc clasat, și-a menținut poziția a 7-a la nivel global, dar este separat de cele 6 orașe de frunte printr-un decalaj substanțial în ceea ce privește scorul total, ceea ce îl face acum mult mai apropiat de ecosistemele clasate sub el.
Clasat pe locul 8, Bangalore este cel mai puternic ecosistem de startup-uri din India, crescând cu 2 locuri în acest an și consolidându-și poziția în topul global al primelor 10 orașe. Pe locul 9, Tel Aviv este ecosistemul central din Israel, națiunea startup-urilor. Tel Aviv a scăzut cu un loc în acest an, dar continuă să fie puternic în top 10.
Parisul, clasat pe locul 10, a intrat în top 10 după ce a crescut cu un loc în acest an, păstrându-și poziția de oraș de top al UE.
