România se confruntă cu un deficit acut de forță de muncă: Pierdem specialiști în defavoarea țărilor mai dezvoltate, cum sunt Germania, Austria, Olanda/ Ana Vișian, BestJobs: Puținii specialiști disponibili au de partea lor avantajul de a alege din numeroase oferte disponibile

joburi, loc de munca, recrutare

România se confruntă cu o lipsă de persoane specializate, aceștia alegând să plece către țări ce oferă un salariu mai atractiv. În timp ce Germania și Austria atrag foarte mulți tehnicieni, ingineri și specialiști IT, Irlanda caută la noi în țară personal specializat în Construcții și Instalații, ingineri, dar și IT-ști, spune Ana Visian, marketing manager la BestJobs. 

„În Olanda, aplică mulți candidați pentru pozițiile deschise în Transporturi, Producția și Logistică, iar Franța și Belgia oferă multe oportunități pentru personalul medical din România”, a declarat Ana Visian, marketing manager BestJobs.

Aceasta clasifică deficitul de forță de muncă se manifestă pe două paliere. Pe de-o parte, ne confruntăm cu un deficit al candidaților specializați, din lipsa pregătirii tehnice, cum este în cazul industriei IT și Telecomunicații, unde ritmul de dezvoltare a tehnologiei este mai rapid decât cel de instruire a specialiștilor. 

Pe de altă parte, avem un deficit de forță de muncă în cazul pozițiilor blue collar, cum ar fi cele în Construcții, Producție sau Transporturi. Odată cu dispariția școlilor profesionale, numărul persoanelor calificate pentru astfel de roluri a scăzut foarte mult, deși nevoia este în continuă creștere. Astfel, toate domeniile au fost afectate de lipsa specialiștilor, dar printre cel mai puternic afectate se numără HoReca, Turism, Construcții și Instalații, IT, Producție.

Nu în toate cazurile este vorba despre o redirecționare a forței de muncă. De cele mai multe ori, numărul specialiștilor este insuficient încă din etapa de formare. Reprezentantul BestJobs este de părere că „puținii specialiști disponibili au de partea lor avantajul de a alege din numeroase oferte disponibile și, astfel, se pot îndrepta către joburi din afara țării, mai bine plătite, cu relocare temporară sau permanentă”.

„Când vorbim despre reconversie profesională, tot oferta salarială este cea care stă cel mai adesea la baza deciziei. În acest sens, observăm cum mulți candidați, indiferent de specializare, migrează către Vânzări, deoarece este un domeniu care se poate învăța ușor, se bazează mai mult pe soft skills și este avantajos din punct de vedere financiar”, spune Ana Vișian.

În ceea ce privește deficitul valoric per domenii, aceasta spune că nu are date exacte, însă se poate observa cum într-unele domenii, precum IT/telecomunicații sau inginerie, completarea pozițiilor disponibile durează și câteva luni, mai ales în cazul celor ce impun un nivel mai mare de senioritate, și de cele mai multe ori, este necesar suport specializat din partea recrutorilor (recrutare pasivă, scouting&headhunting, etc). 

Care sunt principalele motive pentru care există acest deficit de forță de muncă

În cazul industriilor unde deficitul este generat de lipsa candidaților specializați, cum este cazul IT-ului, datele arată că numărul de absolvenți de facultate cu specializarea respectivă este mai mic decât nevoia pieței.

„Cu o ofertă de candidați redusă, nu e de mirare că salariile sunt foarte mari în acest domeniu. De exemplu, pentru un Data Engineer, oferta salarială medie este de 3.000 de euro pe lună. Un Lead Data Engineer, care are și responsabilități de management și coordonare a echipelor, poate câștiga până la 4000 de euro. Un Inginer Cloud, câștigă, în  funcție de experiență, certificări și expertiză, între 1.500 și 3.400 euro salariu net/lună, așa cum salariul pentru un Software Developer, pornește de la 1.000 de euro și poate ajunge chiar și la 4.000, lunar. Cerințele pentru astfel de poziții presupun experiență anterioară în IT, inclusiv pentru poziții de entry-level în securitate cibernetică”, precizează reprezentantul BestJobs.

Sunt, de asemenea, domenii care au fost puternic afectate de pandemie. Printre acestea se numără HoReCa și Transporturile, unde lipsa de personal a fost generată în mod direct de contextul sanitar, care a dus la o „înghețare” temporară a activității și i-a determinat pe mulți candidați să se reorienteze către alte profesii. În continuare, chiar și sub impactul acestui deficit de personal, salariile rămân mici și nu încurajează o revenire.  

„De exemplu, un ospătar câștigă între 450 și 570 de euro pe lună, iar un barista, aproximativ 500 de euro. Și salariul unui șofer este cuprins tot în intervalul 400 – 500 de euro pe lună. În cazul industriilor cu volum mare de poziții blue collar, cum ar fi Construcțiile, Instalațiile și Producția, deficitul este accentuat și de condițiile de muncă raportate la nivelul salarial. De exemplu, un operator producție câștigă între 400 și 450 de euro pe lună, pe când un operator ambalare câștigă între 450 și 550 euro”, conchide Ana Vișian.

Comentarii

  1. Toate salariile enumerate sunt foarte mici chiar si pentru Romania. Auzi, poate ajunge si la 4000 de euro pentru un programator. Da, sigur, cand el iti construieste un soft care genereaza 4000 de euro pe ora.

  2. Serios? Nu mai sunt specialisti care sa fie condusi de amantele politicienilor si sa castige 1/5 din salariul beizadelelor. Apoi sa le fie calcati copiii pe trecerile de pietoni de catre politicieni beti care nu platesc niciodata. Va mirati? Studiile astea cu lipsa specialistilor sunt platite? Penteu a scrie despre evidenta? Romania ramane un bordel si o ruina, azil de batrani. Multumiti USL+UDMR

  3. Pleaca din cauza calitatii preacare a vietii din Romania. Cand esti specialist bun cerut de firme mari in tari civilizate, nu-ti vine sa mai stai intr-o troaca unde aerul e poluat, daca vrei sa-ti dai copilul la o scoala decenta tre sa dai spaga, iar daca ajungi intr-un spital ai sanse mari sa arzi ca porcul la protap.
    Eu cand vin din Oslo sau Copenhaga si aterizez in Bucuresti, am impresia ca ajung intr-o tara bananiera din anii 80 unde prostia, lenea si mitocania sunt la loc de cinste. Asa ca NU, doar “salariul motivant” nu ma intereseaza sa ma intorc.

    • Lasa spitalele si scolile, zi-mi in cat timp iti iei o casa in Oslo si Copenhaga din salariu.
      Una e sa faci 5000 de euro in Romania si sa iti iei o casa cu 200.000-250.000 de euro, alta e sa iei 7000 de euro in Danemarca si o casa sa fie 750.000+.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *