România se confruntă cu un deficit acut de forță de muncă: Pierdem specialiști în defavoarea țărilor mai dezvoltate, cum sunt Germania, Austria, Olanda/ Ana Vișian, BestJobs: Puținii specialiști disponibili au de partea lor avantajul de a alege din numeroase oferte disponibile

România se confruntă cu o lipsă de persoane specializate, aceștia alegând să plece către țări ce oferă un salariu mai atractiv. În timp ce Germania și Austria atrag foarte mulți tehnicieni, ingineri și specialiști IT, Irlanda caută la noi în țară personal specializat în Construcții și Instalații, ingineri, dar și IT-ști, spune Ana Visian, marketing manager la BestJobs. 

„În Olanda, aplică mulți candidați pentru pozițiile deschise în Transporturi, Producția și Logistică, iar Franța și Belgia oferă multe oportunități pentru personalul medical din România”, a declarat Ana Visian, marketing manager BestJobs.

Aceasta clasifică deficitul de forță de muncă se manifestă pe două paliere. Pe de-o parte, ne confruntăm cu un deficit al candidaților specializați, din lipsa pregătirii tehnice, cum este în cazul industriei IT și Telecomunicații, unde ritmul de dezvoltare a tehnologiei este mai rapid decât cel de instruire a specialiștilor. 

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Pe de altă parte, avem un deficit de forță de muncă în cazul pozițiilor blue collar, cum ar fi cele în Construcții, Producție sau Transporturi. Odată cu dispariția școlilor profesionale, numărul persoanelor calificate pentru astfel de roluri a scăzut foarte mult, deși nevoia este în continuă creștere. Astfel, toate domeniile au fost afectate de lipsa specialiștilor, dar printre cel mai puternic afectate se numără HoReca, Turism, Construcții și Instalații, IT, Producție.

Nu în toate cazurile este vorba despre o redirecționare a forței de muncă. De cele mai multe ori, numărul specialiștilor este insuficient încă din etapa de formare. Reprezentantul BestJobs este de părere că „puținii specialiști disponibili au de partea lor avantajul de a alege din numeroase oferte disponibile și, astfel, se pot îndrepta către joburi din afara țării, mai bine plătite, cu relocare temporară sau permanentă”.

„Când vorbim despre reconversie profesională, tot oferta salarială este cea care stă cel mai adesea la baza deciziei. În acest sens, observăm cum mulți candidați, indiferent de specializare, migrează către Vânzări, deoarece este un domeniu care se poate învăța ușor, se bazează mai mult pe soft skills și este avantajos din punct de vedere financiar”, spune Ana Vișian.

În ceea ce privește deficitul valoric per domenii, aceasta spune că nu are date exacte, însă se poate observa cum într-unele domenii, precum IT/telecomunicații sau inginerie, completarea pozițiilor disponibile durează și câteva luni, mai ales în cazul celor ce impun un nivel mai mare de senioritate, și de cele mai multe ori, este necesar suport specializat din partea recrutorilor (recrutare pasivă, scouting&headhunting, etc). 

Care sunt principalele motive pentru care există acest deficit de forță de muncă

În cazul industriilor unde deficitul este generat de lipsa candidaților specializați, cum este cazul IT-ului, datele arată că numărul de absolvenți de facultate cu specializarea respectivă este mai mic decât nevoia pieței.

„Cu o ofertă de candidați redusă, nu e de mirare că salariile sunt foarte mari în acest domeniu. De exemplu, pentru un Data Engineer, oferta salarială medie este de 3.000 de euro pe lună. Un Lead Data Engineer, care are și responsabilități de management și coordonare a echipelor, poate câștiga până la 4000 de euro. Un Inginer Cloud, câștigă, în  funcție de experiență, certificări și expertiză, între 1.500 și 3.400 euro salariu net/lună, așa cum salariul pentru un Software Developer, pornește de la 1.000 de euro și poate ajunge chiar și la 4.000, lunar. Cerințele pentru astfel de poziții presupun experiență anterioară în IT, inclusiv pentru poziții de entry-level în securitate cibernetică”, precizează reprezentantul BestJobs.

Sunt, de asemenea, domenii care au fost puternic afectate de pandemie. Printre acestea se numără HoReCa și Transporturile, unde lipsa de personal a fost generată în mod direct de contextul sanitar, care a dus la o „înghețare” temporară a activității și i-a determinat pe mulți candidați să se reorienteze către alte profesii. În continuare, chiar și sub impactul acestui deficit de personal, salariile rămân mici și nu încurajează o revenire.  

„De exemplu, un ospătar câștigă între 450 și 570 de euro pe lună, iar un barista, aproximativ 500 de euro. Și salariul unui șofer este cuprins tot în intervalul 400 – 500 de euro pe lună. În cazul industriilor cu volum mare de poziții blue collar, cum ar fi Construcțiile, Instalațiile și Producția, deficitul este accentuat și de condițiile de muncă raportate la nivelul salarial. De exemplu, un operator producție câștigă între 400 și 450 de euro pe lună, pe când un operator ambalare câștigă între 450 și 550 euro”, conchide Ana Vișian.