Sursa foto: Nord Stream 2 / Igor Kuznecov
România și-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru perioada de iarnă, susține Sebastian Burduja, ministerul Energiei, care a vorbit pe această temă la Radio România Actualități.
“Pe gaze avem un grad de umplere de 92%, România și-a îndeplinit ținta europeană cu mai bine de două luni înainte de termen. Asta înseamnă că suntem pregătiți să înfruntăm o iarnă normală, iar dacă va fi o iarnă grea, avem, așa cum am avut și anul trecut, resurse de eventuale importuri de gaz. Noi ne așteptăm la o iarnă normală, în care să putem depăși această iarnă cu ceea ce avem înmagazinat, și avem la data la care vorbim, 2 septembrie, mai mult chiar și decât anul trecut, când am avut înmagazinat un nivel record. Deci cu ceea ce am înmagazinat și cu ceea ce se produce pe timp de iarnă n-ar trebui să fie probleme”, a declarat ministrul. “Pe zona de cărbune, stocurile de la Complexul Energetic Oltenia, le-am văzut personal, le-am inspectat, sunt la un nivel satisfăcător, iar gradul de umplere din lacurile de acumulare depășește 70-75%. Deși a fost un an secetos, noi ne-am conservat această resursă din hidrocentralele cu lacuri de acumulare, astfel încât și dacă va fi o toamnă, de asemenea, secetoasă, să putem avea suficientă resursă în hidrocentralele noastre”, a spus Burduja.
În ceea ce privește creșterile de prețuri din piață, ministrul a amintit că în România facturile sunt plafonate până la 1 aprilie anul viitor. “Deci ei nu vor resimți aceste creșteri de pe bursa energiei. Este o poză în timp, se modifică în fiecare zi. Într-adevăr, în ultima perioadă s-au plătit prețuri mai mari pe această bursă. De ce? A fost în primul rând secetă, a fost, cred, cel mai secetos an din ultimul deceniu din ceea ce spunea ministrul mediului, ministru Fechet. A fost, de asemenea, o perioadă fără mult vânt, fiind foarte cald, au fost și episoade de caniculă, deci, iarăși, ne-a lipsit energia eoliană și, sigur, au fost și niște probleme în zona de infrastructură care nu au permis României, și nu doar României, și Bulgariei, Greciei, Poloniei, statelor baltice, să aibă acces la energia mai verde şi mai ieftină din vestul Europei, pentru că s-a lucrat la nişte linii de interconexiune, în mod deosebit în Ungaria”, a spus Burduja.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Dar ce se va întâmpla după 1 aprilie 2025?
“La 1 aprilie 2025 expiră actuala schemă de plafonare compensare. Cel mai probabil dacă nu există circumstanțe excepționale în Ucraina, Republica Moldova sau, în fine, în regiune, va trebui să optimizăm această schemă sau să o aducem în marja unei piețe cât mai libere. Asta ce va însemna? Că, pe de o parte, pentru românii care au un consum mai mare de peste 300 de kilowați oră și plătesc acel 1,3 lei per kilowatt-oră astăzi, așteptarea noastră este ca facturile să se reducă, iar pentru românii care au cel mai mic prag de 0,68 lei kilowatt-oră, sigur pe prețurile actuale, excluzând toate taxele, TVA-ul, taxa de cogenerare, de certificate verzi ș.a.m.d., fără o măsură de sprijin sigur că e greu de menținut actualul nivel al facturilor. Noi la asta lucrăm să facem o măsură de sprijin astfel încât românii vulnerabili, cei care au nevoie de acest ajutor de la stat și nu doar cei care poate au posibilități, dar au un consum mic, să beneficieze într-adevăr de măsură de sprijin, astfel încât facturile să nu le crească. Doar ca să aibă toată lumea o imagine corectă, la un consum de sub 100 de kilowați-oră pe lună, asta înseamnă astăzi, pe preţurile plafonate, un cost la factură de 40-42 lei într-o lună de zile”, a spus Burduja.