Sursa foto: Dreamstime
România este un „campion ascuns” în ceea ce privește digitalizarea, cel puțin așa se aude adesea. Într-un dialog cu robotul de chat bazat pe inteligență artificială „ChatGPT” de la Open AI, specialiștii Konrad Adenauer Stiftung au trecut în revistă câțiva factori care ne ajută să evaluăm gradul de digitalizare în România. În acest sens, ei au comparat ceea ce știe ChatGPT despre acest subiect cu ceea ce știu specialiștii.
Bună ziua, Chat GPT! Ce știi despre digitalizarea în România?
Ce spune Chat GPT: „Digitalizarea în România a înregistrat progrese rapide în ultimii ani și este pe cale să devină un jucător important în economia digitală. Țara dispune de o forță de muncă bine educată, cu o pregătire tehnologică solidă și o scenă de start-up-uri în creștere. De asemenea, guvernul sprijină digitalizarea prin diverse inițiative și investiții în infrastructură și extinderea internetului în bandă largă. În plus, pandemia COVID-19 a evidențiat importanța muncii și a învățării online în România.”
Ce spune Konrad Adenauer Stiftung: Tendința este adevărată, dar numai parțial. Forța de muncă bine educată și cu o pregătire tehnică solidă este – în raport cu numărul de locuitori – foarte puțină și este mereu criticată de Comisia Europeană în măsurători precise (de exemplu, Indicele economiei și societății digitale – DESI). România se află pe ultimul loc în UE cu un indice de 30,6 (media fiind de 52,3) din cauza, printre altele, a „unui nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE”.
Are România o infrastructură de bandă largă eficientă și accesibilă?
Ce spune Chat GPT: „Da, România are o infrastructură de bandă largă din ce în ce mai performantă și mai accesibilă. În ultimii ani, țara a investit în extinderea rețelelor sale de bandă largă și există un număr tot mai mare de furnizori care oferă servicii de bandă largă în diferite părți ale țării. Cu toate acestea, există încă provocări, în special în zonele rurale, în ceea ce privește furnizarea de internet în bandă largă rapid și fiabil pentru toți cetățenii. Cu toate acestea, guvernul a lansat diverse inițiative pentru a îmbunătăți infrastructura de bandă largă și pentru a promova digitalizarea în țară.”
Ce spune Konrad Adenauer Stiftung: Așa este. România se situează comparativ bine la capitolul conectivitate în rândul membrilor UE. Într-adevăr, acesta este (singurul) domeniu-cheie al indicelui DESI în care România are cele mai bune rezultate: 57% dintre gospodării au o conexiune fixă în bandă largă (cel puțin 100 Mbps), iar acoperirea rețelei de foarte mare capacitate de 87% depășește media UE. Având în vedere obiectivul „Deceniului digital” și acoperirea de 100% a tuturor gospodăriilor cu rețele gigabit până în 2030 întreprins acolo, aceasta este o bază foarte bună.
Cât de puternic adoptă populația și întreprinderile noile evoluții tehnologice?
Ce spune Chat GPT: „În România, adoptarea tehnologiei în rândul populației și al întreprinderilor este în creștere. Proliferarea smartphone-urilor și a computerelor a ajutat tot mai mulți oameni să aibă acces la tehnologiile digitale. În țară există un număr tot mai mare de start-up-uri și companii tehnologice care dezvoltă și adoptă noi tehnologii. Digitizarea este promovată și în sectorul public, în special în domeniul serviciilor publice și al proceselor administrative. Cu toate acestea, există încă provocări, în special în ceea ce privește adoptarea tehnologiei în zonele rurale și în rândul populației în vârstă. Cu toate acestea, guvernul a lansat inițiative pentru a promova adoptarea tehnologiei prin formare și educație. În general, se poate spune că adopția tehnologiei în România este în creștere, dar există încă potențial pentru îmbunătățiri suplimentare.”
Ce spune Konrad Adenauer Stiftung: Din păcate, doar o jumătate de adevăr sau mai degrabă un mit. Haideți să le luăm pe rând: 1) Da, prin intermediul smartphone-urilor și al computerelor tot mai mulți oameni au acces la tehnologiile digitale, dar aceasta nu este o particularitate românească, ci este general valabilă. 2) Așa cum am menționat deja în răspunsul nr. 1, majoritatea cetățenilor au „un nivel scăzut de competențe digitale de bază”. În plus, procentele de IMM-uri cu un nivel minim de intensitate digitală (22%) și procentul de întreprinderi care fac schimb de informații pe cale electronică (17%) sunt cele mai scăzute din UE. Așadar, „în creștere” nu se poate afirma din păcate.
Are România reglementări și legislație deschise și favorabile care pot facilita utilizarea și dezvoltarea tehnologiei?
Ce spune Chat GPT: „România dispune de reglementări și legislații care să sprijine utilizarea și dezvoltarea tehnologiei. Există reglementări care reglementează protecția datelor și a vieții private, precum și legislații care vizează promovarea concurenței în industria tehnologică. Cu toate acestea, guvernul a adoptat, de asemenea, o legislație care reglementează utilizarea tehnologiei în anumite domenii, cum ar fi tehnologiile de supraveghere. În general, se poate spune că există un anumit nivel de sprijin pentru utilizarea și dezvoltarea tehnologiei în România, dar pot exista și provocări, în special în ceea ce privește introducerea de noi tehnologii sau reglementările care restricționează utilizarea anumitor tehnologii.”
Ce spune Konrad Adenauer Stiftung: Adevărat. Pe hârtie, majoritatea cadrelor juridice și a cerințelor de bază au fost îndeplinite (de exemplu, politica publică de e-guvernare). Cu toate acestea, punerea în aplicare ezită sau progresează foarte lent. Există, de asemenea, cel puțin o oarecare îngrijorare în rândul experților IT și al organizațiilor de protecție a datelor cu privire la legislația privind cloud-ul (guvernamental), unde guvernul a contractat agențiile române de informații SRI și STS pentru a elabora din punct de vedere tehnic achizițiile și a configura infrastructura IT pentru cel mai mare proiect de digitalizare din România.
Dispune România de o forță de muncă bine educată și cu o pregătire tehnică pentru a impulsiona în continuare inovarea digitală?
Ce spune Chat GPT: „Da, România are o forță de muncă bine educată și cu o pregătire tehnică. Țara are o tradiție puternică în domenii precum ingineria și IT, iar numărul universităților și colegiilor care oferă educație de calitate în aceste domenii este în creștere. În țară există o comunitate în creștere de talente tehnice și de start-up-uri care lucrează pentru a dezvolta noi tehnologii și inovații. Cu toate acestea, guvernul a lansat, de asemenea, inițiative pentru a îmbunătăți competențele și capacitățile forței de muncă în domeniul digitalizării, în special prin programe de formare și educaționale. În general, se poate spune că România are o forță de muncă bine educată, cu o pregătire tehnică care poate impulsiona în continuare inovarea digitală, dar există încă provocări în ceea ce privește cultivarea și atragerea de talente, în special în domeniile cu nevoi ridicate de competențe.”
Ce spune Konrad Adenauer Stiftung: Da, și nu. Tendința generală este identificată corect, dar, în detaliu, cererea de forță de muncă nu este satisfăcută. Potrivit asociației patronale ANIS, sectorul a crescut exponențial în ultimii cinci ani: de aproape trei ori mai repede (+17 %) decât economia națională (+6 %). Ponderea industriei IT&C s-a ridicat la un volum de 13,6 miliarde de euro, aproximativ 6,2 % din PIB-ul României. În consecință, și cererea de specialiști a crescut rapid. Există un deficit semnificativ de specialiști – estimat de ANIS la peste 10.000 de specialiști anual. Până în prezent, guvernul român a făcut foarte puțin pentru a combate acest deficit de lucrători calificați. Prin urmare, sectorul se bazează din ce în ce mai mult pe propriile măsuri (perfecționare) pentru a răspunde cererii.
Există suficiente investiții publice și private în tehnologia digitală în România?
Ce spune Chat GPT: „În România, există atât investiții private, cât și publice în tehnologia digitală. Companiile private investesc în dezvoltarea și implementarea de tehnologii pentru a-și îmbunătăți sau extinde activitatea, în timp ce guvernul investește în domenii specifice care sunt importante pentru progresul digitalizării, cum ar fi infrastructura și educația. Cu toate acestea, guvernul a lansat, de asemenea, inițiative de încurajare a investițiilor private în digitalizare, oferind scutiri de taxe sau oportunități de finanțare pentru companiile din domeniul tehnologiei. În general, se poate spune că în România există atât investiții private, cât și publice în domeniul tehnologiei digitale, dar există încă provocări în ceea ce privește atragerea de investiții, în special pentru companiile de tehnologie de dimensiuni mici și mijlocii.”
Ce spune Konrad Adenauer Stiftung: Investițiile – mai ales cele private – sunt numeroase. Multe companii IT anunță că vor să-și extindă capacitățile. Cu toate acestea, deficitul de lucrători calificați va împiedica acest lucru. Sectorul public încearcă, de asemenea, să sprijine investițiile (de exemplu, scutiri de impozite pentru sectorul IT și perspective bune pentru viitoarele investiții pentru digitalizare din partea Fondului de reziliență al UE); cu toate acestea, măsurile sunt în prezent insuficiente.
Există în România o scenă puternică a start-up-urilor și un nivel ridicat de inovare?
Ce spune Chat GPT: „Da, România are o scenă de start-up în creștere și un nivel ridicat de inovare. Țara este cunoscută pentru capacitățile sale tehnologice puternice și are un număr mare de lucrători bine educați care lucrează la dezvoltarea de noi tehnologii și inovații. În ultimii ani, România a devenit un centru important pentru start-up-uri IT și tehnologice și există o comunitate în creștere de antreprenori și talente din domeniul tehnologiei care lucrează pentru a crea oportunități de afaceri noi și inovatoare. De asemenea, guvernul a lansat inițiative pentru a sprijini crearea de start-up-uri și promovarea inovării. În general, se poate spune că în România există o scenă puternică a start-up-urilor și un nivel ridicat de inovare, dar există încă provocări în ceea ce privește promovarea și dezvoltarea acestei comunități, în special în ceea ce privește finanțarea și extinderea start-up-urilor.”
Ce spune Konrad Adenauer Stiftung: În afară de „numărul mare de lucrători bine educați”, suntem pe deplin de acord. În ceea ce privește scena start-up-urilor IT, România este cu adevărat un campion. În România se dezvoltă în mod constant noi soluții și inovații în domenii precum inteligența artificială, automatizarea, învățarea automată etc. Cu companii de tehnologie precum UiPath, Druid sau Fintech OS, sunt prezente talente puternice. Aproape uimitor, având în vedere lipsa de stimuli din partea sectorului public, lipsa de competențe și un mediu de afaceri în general destul de imprevizibil în România.
Conform specialiștilor Konrad Adenauer Stiftung, Chat GPT știe multe despre digitalizarea în România, dar îi lipsește „capacitatea de a citi printre rânduri” și de a oferi ponderi evaluative.