Guvernul României va menține cheltuielile pentru apărare la un minim de 2% din PIB în acest an, în ciuda presiunilor bugetare, a declarat ministrul de Finanțe Barna Tánczos, citat de Financial Times. Acesta a spus de asemenea că există și posibilitatea unei majorări.
Articolul publicației menționează că Lituania și Estonia au răspuns „presiunii bune și constructive” din partea președintelui american Donald Trump, devenind primele țări NATO care promit să cheltuiască mai mult de 5% din PIB-ul lor pentru apărare, în cadrul unei campanii de creștere accentuată a capacităților militare.
FT notează că România, care împarte cea mai lungă graniță a UE cu Ucraina, a fost un bastion al frontierei de est a NATO și intenționează să creeze cea mai mare bază a alianței pe un aerodrom din apropierea Mării Negre. NATO s-a angajat să plătească aproximativ 6 miliarde de euro pentru o flotă de 32 de avioane de luptă F-35 noi și diverse alte arme, inclusiv trei sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot, care costă 1 miliard de euro.
Barna Tánczos, noul ministru de finanțe al României, a declarat că guvernul va menține cheltuielile pentru apărare la un minim de 2% din PIB în acest an, în ciuda presiunilor bugetare. „Cred că există posibilitatea de a crește în continuare aceste cheltuieli, mai ales în ceea ce privește investițiile. România a fost întotdeauna un partener de încredere al NATO și intenționează să rămână unul”, a spus ministrul.
România are cel mai mare deficit bugetar din UE, ajungând la 8,6 % din PIB anul trecut, și chiar și previziunile optimiste ale guvernului sugerează că acesta va rămâne la 7 % în 2025.
Guvernul a înghețat salariile și pensiile publice la nivelurile nominale anterioare, în ciuda inflației care a depășit 5 % anul trecut, și a respins posturile extrabugetare solicitate de parlament în încercarea de a economisi bani.
Barna a declarat anterior că industria apărării va primi și anul acesta peste 2% din PIB.