Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Avuția netă a unui român a atins pentru prima dată o valoare de peste 80.000 de lei pe cap de locuitor, mai exact 84.000 de lei, conform datelor Institutului Național de Statistică și ale Băncii Naționale a României, scrie Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR. Această sumă este calculată prin scăderea datoriilor din valoarea totală a activelor financiare și nefinanciare deținute de gospodării.
La sfârșitul anului trecut, în medie, un român deținea active fixe (locuințe, clădiri, construcții civile, produse de proprietate intelectuală) în valoare de aproximativ 37.000 de lei. Acumularea acestor active a fost recent mai lentă decât în cazul activelor financiare. Este important de menționat că terenurile, de exemplu, nu sunt incluse în aceste statistici, ceea ce ar putea subestima valoarea totală a avuției populației, afirmă Cristian Popa.
Avuția financiară a crescut într-un ritm susținut în perioada post-pandemică, până la 62.000 lei pe cap de locuitor, datorită acumulării de investiții în instrumente precum fondurile private de pensii, titluri de stat și acțiuni listate.
Comparativ cu anul 2012, activele financiare ale populației s-au triplat.
Cea mai mare parte a portofoliului de active financiare continuă să fie formată din numerar și depozite, care reprezentau 35% din totalul activelor la finalul anului 2023. Totuși, deținerile populației în fonduri de pensii private și investiții în titluri și acțiuni sunt în creștere, reflectând o diversificare a portofoliului și probabil o înțelegere mai bună a piețelor financiare, potrivit lui Cristian Popa.
El susține că un aspect remarcabil este ascensiunea sistemului de pensii private, o reformă de succes. Activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la aproximativ 25,5 miliarde de euro la finalul anului 2023 (între timp, după primele 6 luni ale anului curent, s-au apropiat de 29 miliarde de euro). O acumulare istorică de capital. Această performanță subliniază relevanța sporită și eficiența sistemului privat de pensii, care continuă să se maturizeze și să ofere rezultate investiționale foarte bune. Piața pensiilor private și a asigurărilor a devenit tot mai relevantă, avuția populației sub această formă fiind de aproape 10 ori mai mare la finalul anului 2023 comparativ cu 2011.
La nivel regional, structura deținerilor de active financiare ale românilor este relativ similară celei din Zona Euro, cu o pondere importantă a numerarului și depozitelor (desigur, ca sume absolute, europenii au active financiare semnificativ mai mari). Comparativ, în Polonia, preferința pentru numerar și depozite este și mai pronunțată, reprezentând în jur de 50% din activele financiare, în timp ce în Ungaria, această pondere este de aproximativ 20%.
În timp ce numerarul și depozitele rămân modalitatea preferată de acumulare, dinamica altor tipuri de instrumente financiare se intensifică, indicând o creștere a experienței investiționale. Spre exemplu, pe lângă numerar și depozite, românii au început să investească prin intermediul bursei, fiind mult mai deschiși către acest mod de a investi, dar și către programele de emisiuni de titluri de stat Tezaur și Fidelis, mai arată Cristian Popa, BNR.
