Sursa: Pixabay
Sărbătorile Pascale vin cu bucurii și tradiții în familiile românești, dar și cu achiziții excesive și risipă alimentară în rândul acestora.
O familie cumpără de sărbători de patru ori mai multă mâncare decât e necesar, potrivit Green Report.
Circa 49% din risipa alimentară din România se realizează la nivelul gospodăriilor individuale ale populației și ar însemna anual 2,5 milioane de tone de alimente, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, conform G4Media.
Românii aruncă anual o cantitate mare de alimente, suficient cât să umple 127.500 de camioane. Aliniate în coloană, aceste camioane reprezintă distanța de la București până la München. Cantitatea aruncată anual ar putea hrăni orașul Cluj-Napoca timp de 20 de ani. De asemenea, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din orașe, arată „Ghidul anti-risipă” realizat de Food Waste Combat, din anul 2020.
Studiul citat menționează că mâncarea gătită este cel mai des risipită, reprezentând 24% din totalul de alimente, urmează fructele și legumele cu 22%, respectiv 21%; pâinea și produsele de panificație în procent de 20%, laptele și produsele lactate 11%; 1% carnea și 1% alte alimente care nu sunt menționate.
În același timp, românii cheltuie între 30% şi 40% din venit pentru alimente, comparativ cu media în UE de 10%, conform datelor Comisiei Europene.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
La nivelul Uniunii Europene, în fiecare an, se risipesc peste 59 de milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă 132 kg pe persoană, transmite site-ul Consiliului European.
Cauze ale risipei alimentare în perioada de Paște
Românii nu sunt obișnuiți să estimeze cantitățile de mâncare de care au nevoie și tind să cumpere mai mult, de frica de a nu avea destul pe masa de Paște. Totodată, există și tradiția de a umple masa de sărbători, când vin persoanele dragi în vizită.
„Nu estimezi corect porțiile, că nu ai acest obicei. Mai este și faptul că nu știi exact câți îți vin la masă. Este treaba asta românească, că nu vrei să-i zici și nu vrei să deranjezi întrebând direct. Mai este ceva care vine, cumva, antropologic din istoria noastră de români: această frică să n-avem destul, să n-avem stoc în caz că se închid prea mult magazinele, cum era înainte, că se închideau mai mult timp. De asemenea, este și ideea socială de a nu ne fi masa goală când vin oamenii la noi. E un mix de obicei cultural, abilități tehnice de a ne gestiona mâncarea și trauma generațională”, explică Cami Gui, Fondatoarea „Clujul Sustenabil”, pentru Economedia.
În prezent, oamenii au mai multe alegeri atunci când vor să facă achiziții. Firmele de retail, restaurantele, alimentele și micii producători locali s-au înmulțit și diversificat, iar piața este liberă. Astfel, românii au mai multe alegeri atunci când vine vorba de achiziții, fie că vorbim despre produse, prețuri sau oferte. Însă trauma generațională, care duce la achiziție inutillă și la fenomenul de risipă alimentară, s-a menținut în timp, fiind accentuată și de tendințele de consumerism.
„Mă duc cu gândul acum la un lucru observat despre oamenii care erau în altă situație, și anume cei care au ieșit din închisorile comuniste, din aparatura de redresiune politică din perioada 1946-1965. Stocau mere sau pâine până se stricau, pentru că rămăseseră cu trauma din anii de detenție, pe principiul: „Să fie acolo, căci nu se știe niciodată”. Evident că trauma prin care a trecut fiecare român tânăr, nu a fost chiar atât de gravă, în acest context. Există, însă, în continuare impactul ăsta: să fie acolo mâncare. Generații diferite au frigiderele pline, în măsuri diferite. Și cu cât vorbim despre oameni mai vârstnici, cu atât frigiderele sunt mai pline la propriu. E o traumă și o nevoie de asigurare a viitorului în caz că se întâmplă ceva”, spune sociologul Barbu Mateescu pentru Economedia.
Cum pot proceda supermarketurile?
Cami Gui vine cu un set de idei pe care magazinele le-ar putea adopta în sistemul lor, precum vânzarea accelerată a unor produse care nu se vor cumpăra în perioada Paștelui.
„În loc să facă acele promoții de „șase la preț de patru”, ar putea pune vânzare accelerată la stocuri care clar nu se vând. După Paște, ajungeau să fie vândute sau retrase foarte multe produse, ori erau estimate pe stoc prea mare, iar oamenii nu cumpărau chiar atât. Ar putea face o estimare realistă la ce ar putea face vânzarea accelerată, din produsele care de obicei „scăpau” după Paște. Mai ales în contextul crizelor economice pe care le avem acum în debut, cred că oamenii vor fi și mai precauți la cumpărături, vor căuta poate să cumpere mult, dar de proastă calitate și nu vor cumpăra din ce cumpărau anii trecuți. O chestie mai ușoară ar putea fi scoaterea la înaintare de produse locale care se vând mai greu sau nu sunt așa recunoscute, dar sunt poate mai sănătoase. Pot să le marketeze sub formă de rețete de Paște. Să se depună așa, ca un pachet dintr-un coșuleț cu rețete de Paște, sau să ai un mix de 3-4 ingrediente. Oamenii ar face, poate, cumpărăturile mai ușor dacă ar avea lucrurile într-un loc, nu să se plimbe prin jur”, menționează activista.
Am gătit prea mult de Paște, ce mă fac?
Dorința de a sărbători momente importante, alături de cei dragi, te poate face să scapi din vedere lucrurile care te afectează de zi cu zi. Totuși, există soluții sustenabile care să fie practice și ușor de făcut, fără să te limiteze din timpul de socializare sau relaxare.
Cami Gui propune luarea mesei împreună cu prietenii și rudele, la care fiecare aduce ceea ce a rămas după Paște, sau un picnic cu vecinii din zonă.
Depozitarea alimentelor este esențială în păstrarea mai lungă a valabilității alimentelor și preparatelor. De exemplu, verdețurile se pot păstra timp de săptămâni întregi dacă le înfășori în prosoape umezite sau dacă pui produse în congelator. Maioneza sau sosurile de usturoi sunt populare de sărbători și necesită o utilizare mai specială.
În cazul în care rămân resturi, rețetele creative pot fi o salvare a alimentelor.
„Ca să prevenim risipa, putem pune sosuri înainte de servire și să le păstrăm separat. Dacă este să risipim una din ele, măcar să nu risipim tot conținutul. Dacă a rămas ceva, poate aruncăm sosul, dar nu aruncăm cartofii, fasolea sau carnea. Alte idei de mâncare sunt sandvișurile și șaormele din ce a rămas. De asemenea, poți face un un mix de cozonaci și prăjituri puse cu lapte, vanilie și ouă la cuptor, să faci un fel de prăjitură-budincă din resturi. Și, evident, clasicul salam de biscuiți, pe care îl faci din resturi de prăjituri. În cazul ouălor, mai greu cu congelarea, însă putem face o pastă din ele. Risipa vine și din cauză că oamenii s-au săturat să mănânce același lucru de 4-5 ori, iar transformarea lor în alte feluri de mâncare resetează atitudinea față de mâncarea respectivă”, spune Cami Gui.
