Sursa foto: Twitter / Russian Embassy in the USA
Moscova se pregăteşte să majoreze taxele şi să reducă cheltuielile, în contextul în care încearcă să menţină un nivel ridicat al cheltuielilor militare, în timp ce economia rusească începe să aibă probleme după mai mult de trei ani de război în Ucraina, susţin oficialii şi economiştii consultaţi de agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Economia Rusiei încetineşte şi unii oficiali au avertizat că există riscul intrării în recesiune şi, deşi dobânzile încep să coboare de la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, deficitul bugetar a crescut până la 4.900 miliarde ruble (61 miliarde dolari), ceea ce sugerează că Rusia va avea probleme în a-şi îndeplini actualele obligaţii şi a continua să finanţeze războiul în ritmul actual.
“Date fiind estimările mai pesimiste ale indicatorilor economici, precum şi scăderea veniturilor din petrol şi gaze, vom fi nevoiţi să începem urgent consolidarea fiscală”, a spus, la finele lunii iulie, Anatoly Artamonov, preşedintele Comisiei pentru buget din Consiliul Federaţiei, camera superioară a Parlamentului rus.
De la debutul invaziei în Ucraina, cheltuielile bugetare ale Rusiei aproape s-au dublat, în termeni nominali, o injecţie fiscală semnificativă care a alimentat inflaţia şi a forţat banca centrală să majoreze dobânda de referinţă până la 21%, ceea ce a crescut costurile companiilor cu împrumuturile. Cheltuielile combinate cu apărarea şi securitatea naţională, în valoare de 17.000 de miliarde de ruble în 2025, sunt la cel mai ridicat nivel de după Războiul Rece, fiind echivalente cu 41% din cheltuielile totale şi făcând din sectorul apărării principalul motor al creşterii economice.
Vladimir Putin a spus în luna iunie că Rusia intenţionează să reducă cheltuielile militare, dar, pentru moment, oficialii se aşteaptă în continuare la o majorare.
“Nu putem reduce cheltuielile cu apărarea naţională şi, după toate probabilităţile, vom fi nevoiţi să le majorăm”, a spus Artamonov.
Bugetul pe 2025, care va fi prezentat în septembrie, include cheltuieli cu apărarea şi securitatea de 8% din PIB, dar o sursă din Guvernul rus a precizat că, în realitate, cifra este uşor mai mare. Nu va exista o reducere a cheltuielilor cu apărarea în 2026, a subliniat sursa citată, dar un declin este posibil în 2027, dacă ostilităţile vor înceta, deoarece există şi alte domenii de cheltuieli care se luptă pentru resurse.
“Chiar şi cu o încetare a focului, vor trebui produse obuze şi drone, dar la o scară uşor mai mică”, a arătat sursa, apreciind că Moscova va fi nevoită să ţină pasul cu cheltuielile cu apărarea mai mari ale statelor occidentale. “Nu va avea loc o revenire la nivelul care exista înainte de “operaţiunea militară specială”, a explicat sursa.
Într-un editorial pentru cotidianul RBC, Artamonov a sugerat că Rusia ar putea fi nevoită să reducă cheltuielile care nu au legătură cu apărarea cu 2.000 miliarde de ruble în fiecare an până în 2028 şi să redirecţioneze sumele economisite astfel către bugetul apărării. “În următorii trei ani, nu vom avea suficiente mijloace pentru a trăi la fel de confortabil ca acum”, a spus Artamonov.
Anul acesta este primul în care ponderea în PIB a cheltuielilor totale cu educaţia şi sănătatea la nivel federal şi regional a scăzut semnificativ, susţine Sergei Aleksashenko, fost viceguvernator la Banca Centrală a Rusiei şi acum senior fellow la NEST Centre din Londra. Aleksashenko a spus că se aşteaptă la majorarea taxelor precum şi la o reducere a cheltuielilor, în termeni reali.
Sursa guvernamentală citată de Reuters a menţionat că majorarea taxelor este inevitabilă. “Altfel, pur şi simplu nu o vom mai scoate la capăt, chiar şi cu o reducere a cheltuielilor cu apărarea. Veniturile din petrol şi gaze scad iar economia nu poate acoperi în totalitate această scădere”, a spus sursa.
În cele din urmă, consolidarea bugetară va pune şi mai multă presiune asupra creşterii economice a Rusiei, chiar dacă nivelul redus al datoriei, de aproximativ 20% din PIB, oferă Moscovei o anumită marjă de manevră. “Economia Rusiei are probleme din cauza dobânzilor ridicate şi a continuării efortului de război. Se prefigurează o perioadă de creşterea economică slabă”, estimează Liam Peach, economist specializat pe pieţele emergente la Capital Economics.
Analiştii se aşteaptă ca deficitul bugetar al Rusiei, care în perioada ianuarie-iulie a depăşit ţinta pentru întregul an cu peste 1.000 de ruble, să fie mai mare decât s-a planificat. Sursa guvernamentală citată de Reuters a estimat că deficitul pentru acest an se va situa la aproximativ 5.000 de miliarde de ruble, sau 2,5% din PIB.
Însă Yevgeny Suvorov, economist la CentroCreditBank, estimează că deficitul ar putea urca până la 8.000 de miliarde de ruble, în condiţiile în care cheltuielile Moscovei ar necesita o reducere de aproape 20% în termeni reali în perioada august-decembrie pentru a fi atinsă ţinta de cheltuieli pentru 2025 de 42.300 miliarde de ruble.
