Rusia dezvoltă un nou instrument de plată bazat pe blockchain pentru a înlocui Swift

Exclusă de pe platforma de plăţi internaţionale Swift în martie, Rusia a anunţat dezvoltarea unei soluţii de înlocuire bazată pe blockchain. Un proiect considerat absolut credibil şi viabil de un fost angajat al Swift, scrie La Libre Belgique, citată de Rador.

Sancţionată, izolată şi pusă cu spatele la zid a doua zi după lansarea războiului în Ucraina, Rusia continuă să multiplice stratagemele pentru a-şi menţine direcţia. Ea a anunţat crearea unui sistem paralel celui al platformei Swift, de la care multe bănci ruseşti sunt excluse din martie, pentru a garanta plăţi internaţionale securizate.

Soluţia? Blockchain. Conglomeratul de apărare public rusesc Rostec a anunţat crearea, în colaborare cu Institutul de sisteme software din Novosibirsk (ISLN), a lanţului de blocuri CELLS. „Ţările străine vor putea astfel să continue să plătească importurile provenind din Rusia în moneda lor”, cu o capacitate mergând „până la 100.000 de tranzacţii pe secundă, cu un potenţial de creştere suplimentar al debitului”, afirmă Rostec.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

O soluţie absolut credibilă

Este un blockchain într-adevăr o soluţie viabilă pentru a înlocui Swift ? „E absolut credibil”, lămureşte din start André Casterman, care a lucrat timp de 24 de ani pentru Swift. În opinia lui, cea mai mare diferenţă se situează în primul rând la nivelul abordării. „Swift este o platformă centralizată, în vreme ce blockchain se bazează, dimpotrivă, pe un sistem descentralizat: programele funcţionează la fiecare participant. Dar organismele de reglementare şi băncile centrale înţeleg din ce în ce mai mult această tehnologie şi lucrează la ea. Nu este deci surprinzător să vezi Banca Centrală a Rusiei orientându-se spre ea”.

Foarte adesea asociată cu criptomonedele, tehnologia blockchain nu este totuşi rezervată exclusiv acestui sector. „Blockchain este a treia generaţie de Internet. Permite schimbul de valori, nu numai de informaţie”, adaugă el.

O manevră care are de ce să aducă zâmbete la conducerea Rusiei, în situaţia în care ţara era una din cele mai reticente la criptomonede şi la tehnologiile asociate lor înainte de izbucnirea războiului.

Dar dacă abordarea şi tehnologia diferă de Swift, garanţiile ar trebui totuşi să fie aceleaşi. „Securitatea blockchain este de asemenea foarte mare. Prin aspectul său descentralizat, este mai greu de piratat. Este şi mai puţin costisitor de apărat decat cele trei fortăreţe centralizate ale Swift”.

Cine va accepta să-l utilizeze?

CELLS ar fi deci o soluţie viabilă. Dar rămâne de văzut dacă partenerii Moscovei vor fi dispuşi s-o utilizeze. „Cred că o vor face. Dacă vor să facă afaceri cu Rusia, nu vor avea de ales”, analizează André Casterman, care aminteşte că Rusia nu este prima ţară în această situaţie. China a dezvoltat de asemenea propria platformă de plăţi internaţionale în paralel. „Ne îndreptăm spre un model cu mai multe sisteme care vor fi utilizate în paralel: Swift, cel al Rusiei, cel al Chinei etc”.

Această înmulţire a sistemelor nu reprezintă un risc pentru Swift, estimează interlocutorul nostru. „Swift se distinge în continuare prin rolul său de terț de încredere. În caz de dezacord între două bănci la o plată, platforma face oficiul de mediator neutru. În sistemul rusesc, în caz de dezacord, va fi mai complicat pentru o bancă mică să se facă auzită faţă de un organism de dimensiunea Băncii centrale a Rusiei”.

Să nu uităm că Swift rămâne, oricum, platforma cea mai larg răspândită. „Ea are în continuare această capacitate de a reuni toate băncile”.

„Noile sisteme care apar vizează nişe şi coridoare: Statele Unite/Mexic, intra-european etc. Swift nu are acces la toată piaţa, dar rămâne la vârf. Nu o văd dispărând sau fiind înlocuită”.

Fără cale de întoarcere pentru Rusia

Fără a dispărea, Swift vede totuşi înmulţindu-se în jur soluţii suplimentare. Şi dinamica şi fragmentarea ar putea continua pe viitor. „La crearea sa în anii 1970, Swift era singura soluţie pentru băncile mondiale. Nu mai este cazul astăzi: ea devine opacă, costisitoare şi tensiunile geografice forţează ţările excluse să inoveze”, mai spune André Casterman.

Dovadă este Rusia. Puternic afectată de excluderea sa la început, ea e pe cale să cadă în picioare. „Dacă tăiaţi Wi-fi-ul de acasă, copiii vor fi pierduţi până în momentul în care vor descoperi 4G”, exemplifică el. „Crizele determină inovaţiile. Ţări ca Rusia se vor ocupa de acum înainte de propriile afaceri cu propriul lor sistem. Pentru ele nu văd cale de întoarcere în cadrul Swift pe viitor”.