Salariile profesorilor: Ce țări plătesc cel mai mult și cel mai puțin în Europa? Profesorii români câștigă în continuare puțin, în ciuda unei creșteri spectaculoase în ultimul deceniu

Profesorii sunt adesea considerați eroi care trebuie sărbătoriți, însă în multe țări nu prea există motive de sărbătoare, deoarece profesorii sunt nemulțumiți de salariile și condițiile de muncă, scrie Euronews.

La începutul lunii septembrie, mii de oameni au mărșăluit la Budapesta pentru a cere salarii mai mari. Profesorii din Regatul Unit plănuiesc, de asemenea, să facă grevă pentru salarii mai bune.

Cu cât sunt plătiți profesorii în Europa? Ce țări plătesc profesorii cel mai mult și cel mai puțin? Și cât de mult s-au schimbat salariile profesorilor în ultimul deceniu?

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Există diferențe semnificative în ceea ce privește salariile profesorilor în țările europene.

Salariile brute anuale oficiale de pornire în școlile publice din învățământul secundar inferior (ISCED 2) au variat de la aproximativ 4.233 euro în Albania la 69.076 euro în Luxemburg în 2020/2021, potrivit datelor pe țară compilate de Comisia Europeană/EACEA/Eurydice.

Salariul mediu al profesorilor din țările Uniunii Europene (UE) este de 25.055 euro.

Salariile inițiale brute anuale ale cadrelor didactice (2020/2021)

Profesorii din Franța și Italia câștigă jumătate din salariul pe care îl au în Germania

Făcând abstracție de Luxemburg, salariul anual de pornire a fost de peste 50.000 de euro în doar două țări, și anume Elveția (66.972 de euro) și Germania (54.129 de euro).

În Franța și Italia, salariul anual a fost mai mic de jumătate din cel din Germania.

Bulgaria a avut cel mai mic salariu anual de început pentru profesori dintre țările UE, de 7.731 euro. Cifra este, de asemenea, sub 10.000 de euro în alte câteva țări din UE, precum Letonia, Slovacia, Ungaria, România și Polonia.

Standardul puterii de cumpărare (SPC) este „o unitate monetară artificială” definită de Eurostat, în care o unitate SPC poate cumpăra, teoretic, aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară. Dacă se analizează salariile în PPS, se elimină o parte din diferențele de cost al vieții dintre țări, dar există încă disparități mari.

Salariile cadrelor didactice privite prin această perspectivă variază de la 7.824 PPS în Albania la 50.357 PPS în Germania. În timp ce salariul anual brut de pornire al profesorilor se situează, în general, între 20.000 și 30.000 PPS, acesta este încă sub 20.000 PPS în 10 țări din UE: Estonia, Malta, Cehia, România, Grecia, Bulgaria, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Letonia și, respectiv, Slovacia.

Salariile inițiale brute anuale ale cadrelor didactice în standardul puterii de cumpărare (PPS) – 2020/21

Țările balcanice Muntenegru și Macedonia de Nord, care se află în afara UE, au salarii mai mari pentru profesori în PPS decât mai multe țări din UE. În mod surprinzător, Turcia ocupă un loc semnificativ mai bun în PPS (28.455) decât în ceea ce privește salariul nominal (8.330 de euro): în timp ce se află pe locul 28 din 36 de țări în ceea ce privește cifrele nominale, se situează pe locul 11 în PPS.

Raportul dintre salariile inițiale ale cadrelor didactice și salariul minim (2020-2021)

Cum se compară salariile profesorilor europeni cu salariul minim?

Raportul dintre salariile profesorilor și salariul minim arată cât câștigă profesorii în comparație cu salariul minim din fiecare țară. Raportul se calculează prin împărțirea salariului brut al profesorilor la salariul minim brut.

Acest raport este cel mai ridicat în Germania, cu 2,8, în timp ce Polonia are cel mai scăzut raport, cu 1,1.

Cu alte cuvinte, salariul de început al profesorilor din Polonia este foarte aproape de salariul minim, în timp ce profesorii care încep în școlile de stat din Germania câștigă aproape de trei ori salariul minim.

Raportul mediu în cele 21 de țări ale UE este de 1,86, în timp ce în Franța și Grecia este de doar 1,4.

Raportul dintre salariile inițiale ale cadrelor didactice și PIB-ul pe cap de locuitor (2020-2021)

În majoritatea țărilor europene, profesorii care încep să lucreze în școlile de stat câștigă, de asemenea, în medie, cu mult mai puțin decât produsul intern brut (PIB) național pe cap de locuitor.

Salariul lor anual brut legal de început a fost mai mare decât PIB-ul pe cap de locuitor în doar șapte din cele 36 de țări. Cel mai mare raport dintre salariu și PIB pe cap de locuitor a fost înregistrat în Macedonia de Nord, cu 1,28, în timp ce cel mai mic a fost înregistrat în Irlanda, cu 0,45.

În timp ce Germania este una dintre țările cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din Europa, raportul este de 1,26, ceea ce înseamnă că profesorii debutanți câștigă totuși mai mult decât PIB-ul mediu pe cap de locuitor. În schimb, acest raport este de doar 0,71 în Franța.

Salariile inițiale brute anuale ale cadrelor didactice (2009/2010)

Cum au evoluat salariile profesorilor în ultimul deceniu?

Cel mai recent raport Eurydice oferă, de asemenea, cifre pentru perioada 2009/2010. La acea dată, salariile brute anuale inițiale ale cadrelor didactice variau de la 2.743 de euro în România la 63.895 de euro în Luxemburg.

Media în 26 de țări ale UE era de 19.563 euro în 2009/2010. Cu toate acestea, în șase țări ale UE, respectiv Slovacia (4.824 euro), Polonia (4.462 euro), Lituania (4.275 euro), Letonia (4.166 euro), Bulgaria (2.761 euro) și România (2.743 euro), salariul mediu a fost sub 5.000 euro.

În alte țări din UE, acesta a variat, în general, între 18.000 și 30.000 de euro, în timp ce salariile inițiale în Germania și Danemarca au fost de peste 35.000 de euro.

Variația salariilor brute anuale inițiale ale profesorilor între 2009/2010 și 2020/2021 a fost cea mai mare în Lituania, unde salariile au crescut cu 269% în cei 11 ani. Recentele state membre ale UE, România și Bulgaria, au înregistrat, de asemenea, creșteri spectaculoase ale salariilor profesorilor în ultimul deceniu, de 193% și, respectiv, 180%.

Salariile brute anuale inițiale ale cadrelor didactice

De asemenea, salariul de bază al profesorilor a crescut cu 42% în Germania, care avea deja al doilea cel mai mare salariu în perioada 2009/2010. Modificarea a fost de sub 10% în șase țări din UE – Cipru, Portugalia, Spania, Italia, Slovenia și Luxemburg.

Turcia este singura țară de pe listă în care salariile inițiale ale cadrelor didactice au scăzut în decursul deceniului, cu 876 de euro, sau 10%, probabil din cauza prăbușirii lirei turcești în ultimii ani.

Modificarea salariilor brute anuale inițiale ale cadrelor didactice între 2009/10 și 2020/21

În termeni nominali, Islanda a înregistrat o creștere a salariilor brute anuale inițiale ale cadrelor didactice cu 25.720 euro între 2009/2010 și 2020/2021, cea mai mare creștere dintre țările studiate, urmată de Germania (15.915 euro) și Suedia (15.135 euro).

De asemenea, salariile inițiale au crescut cu peste 10.000 euro în Austria, Lituania și Danemarca.

Sunt profesorii mulțumiți de salariile lor?

Răspunsul scurt este nu.

Potrivit Studiului internațional privind predarea și învățarea (TALIS) din 2018, în medie, doar 26% dintre profesorii din țările și economiile OCDE participante la TALIS au considerat că munca lor este apreciată de societate, iar 39% au fost mulțumiți de salariul lor.

Cât au cheltuit țările pentru educație?

În 2020, cheltuielile publice generale pentru educație în UE s-au ridicat la 671 de miliarde de euro, adică 5% din PIB.

Cheltuieli publice generale totale pentru educație (% din PIB, 2020)

Țările UE care au cheltuit cea mai mare parte din PIB pentru educație au fost Suedia (7%), Belgia și Estonia (6,6%), urmate de Danemarca (6,4%) în UE.

În afara blocului comunitar, Islanda a cheltuit 7,7% din PIB pentru educație. Cele mai scăzute niveluri de cheltuieli pentru educație ca procent din PIB au fost înregistrate în Irlanda (3,1%), România (3,7%) și Bulgaria (4%).

De câți elevi se ocupă profesorii?

În UE, numărul mediu de elevi pe profesor la nivel primar a fost de 13,6 în 2020, dar, din nou, există variații semnificative de la o țară la alta.

Numărul de elevi pe profesor în învățământul primar (2020)

Cele mai mici rate – pe care unii le-ar numi ideale – au fost înregistrate în Grecia (8,4), Luxemburg (8,9) și Ungaria (10), în timp ce Regatul Unit (19,9), România (19,2) și Franța (18,4) au avut cel mai mare număr mediu de elevi pe profesor.

Raportul elev-profesor se calculează prin împărțirea numărului de elevi echivalenți cu normă întreagă la numărul de cadre didactice echivalente cu normă întreagă.

Un deficit îngrijorător de cadre didactice

Nu în ultimul rând, există un deficit îngrijorător de cadre didactice în țările europene.

În Germania, la începutul acestui an școlar, mai mult de 30.000 de posturi de profesor au rămas neocupate.

Există un deficit de 20.000 de profesori în Polonia și 16.000 în Ungaria, iar Ministerul francez al Educației a declarat că 4.000 din cele aproximativ 27.300 de posturi noi de profesori rămân vacante.