Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Anul viitor va aduce românilor o creştere a salariului minim, a punctului de pensie şi a salariului brut în sectorul bugetar, însă vor intra în vigoare şi o serie de modificări în domeniul fiscal privind majorarea cotei TVA în sectorul HORECA şi pentru băuturile nealcoolice ce conţin adaos de zahăr, scrie Agerpres.
Tot din 2023 se va majora impozitul pe veniturile din dividende, dar se va reduce plafonul de încadrare în categoria microîntreprinderi, în timp ce cota de impozitare de 3% va fi eliminată.
Totodată, premierul Nicolae Ciucă a anunţat nu va mai prelungi măsura de compensare cu 50 de bani a preţului la carburant, începând cu 1 ianuarie 2023, dar este pregătit să o aplice din nou în cazul în care “preţurile vor avea o evoluţie care să depăşească puterea de cumpărare” a cetăţenilor.
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată creşte la 3.000 lei
Nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată va creşte la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023, cu 200 de lei deductibili, potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptate la începutul acestei luni.
Această modificare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o creştere de 17,6%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.863 lei, majorarea fiind de 339 lei, iar creşterea pe net de 22,2%.
Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.
„Stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere şi acordul comun al Guvernului, reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de salariaţi”, au precizat reprezentanţii Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), la începutul lunii decembrie.
Totodată, salariul minim în sectorul construcţii se majorează de la 3.000 de lei la 4.000 de lei.
Valoarea punctului de pensie se majorează la 1.785 lei
Valoarea punctului de pensie se majorează, de la 1 ianuarie 2023, la 1.785 lei, de la 1.586, urmând ca începând cu anul 2024, valoarea să crească cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
Prin bugetul pe anul viitor, indemnizaţia socială pentru pensionari este stabilită la 1.125 lei şi este prevăzută acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei, în funcţie de veniturile lunare realizate, astfel: în cuantum de 1.000 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv; în cuantum de 800 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei şi 2.000 lei inclusiv; în cuantum de 600 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei şi 3.000 lei inclusiv.
Cuantumul brut al salariilor de bază în sectorul bugetar se majorează cu 10%
Salariul brut în sectorul bugetar se va majora cu 10% din ianuarie 2023, iar nivelul indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţine la valoarea din decembrie 2022.
La începutul acestei luni, Guvernul a adoptat o Ordonanţă care prevede mai multe măsuri fiscal bugetare.
„Pe partea de ordonanţă de măsuri fiscal-bugetare, după cum ştiţi, măsurile în domeniul drepturilor salariale pe care le luăm pentru anul 2023 sunt următoarele: majorarea începând cu data de 1 ianuarie 2023 a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie, salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, cu încadrarea în grila reglementată de legea-cadru numărul 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022. Menţinerea în plată în anul 2023 la nivelul aferent lunii decembrie 2022 a indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa numărul 9 la legea-cadru numărul 153/2017, dar şi menţinerea, în anul 2023 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022”, a menţionat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, în 8 decembrie.
De asemenea, în anul 2023 va fi menţinut cuantumul indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2022, iar compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar va fi făcută numai cu timp liber corespunzător.
Alte elemente amintite de şeful de la Finanţe din actele normative aprobate vizează menţinerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, care nu fac parte din solda anuală brută sau salariul brut la nivelul lunii decembrie 2022 şi neacordarea în anul 2023 a biletelor de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea 165/2018 şi nici a premiilor, prevăzută de Legea-cadru numărul 153/2017.
Potrivit ministrului de Finanţe, prin excepţie, în anul 2023, se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive, internaţionale şi naţionale oficiale, pentru elevi, studenţi şi cercetători şi profesori care au obţinut distincţii la olimpiadele internaţionale şi concursuri internaţionale şi naţionale şi pentru profesorii care i-au pregătit.
Pe partea de ore suplimentare, ministrul a precizat că sunt o serie de excepţii legate de personalul în domeniul militar, poliţişti, ordine şi siguranţă naţională, având în vedere situaţia de conflict de la graniţa României, în sensul în care aceste ore suplimentare vor putea fi plătite.
Plafonul de încadrare în categoria microîntreprinderi se va reduce la o cifră de afaceri de 500.000 euro
Plafonul de încadrare în categoria microîntreprinderi se va reduce de la o cifră de afaceri de un milion de euro la 500.000 euro din 2023, cota de impozitare de 3% va fi eliminată şi a fost introdusă condiţia pentru microîntreprinderi de a avea cel puţin 1 salariat.
Alte modificări în domeniul fiscal vizează majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru activităţile de cazare hotelieră şi servicii de restaurant şi catering, şi de la 9% la 19% la băuturile nealcoolice ce conţin adaos de zahăr. Totodată, va fi aplicată o cotă redusă de TVA de 5% pentru achiziţia unei singure locuinţe a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei.
Tot de anul viitor, impozitul pe veniturile din dividende creşte de la 5% la 8%.
IT-iştii din sectorul public vor beneficia de aceleaşi facilităţi fiscale ca şi cei din mediul privat
IT-iştii din sectorul public vor beneficia de aceleaşi facilităţi fiscale ca şi cei din mediul privat, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în ceea ce priveşte scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor. Prevederile Ordinului comun iniţiat de MF, MMSS, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Ministerul Educaţiei se vor aplica începând cu veniturile aferente lunii intrării în vigoare a ordinului.
„Am reuşit să reparăm şi să uniformizăm aplicarea unei facilităţi fiscale de care mediul privat beneficia de multă vreme. Domeniul IT este un domeniu strategic, cu impact puternic şi valoare adăugată mare în economia unei societăţi. Discutăm despre digitalizarea administraţiei de atâta vreme, despre nevoia de întărire a componentei IT din perspectiva augmentării atacurilor cibernetice, iar domeniul public este primul vizat de astfel de tentative. Este firesc să avem oameni bine plătiţi dacă vrem calitate şi sper ca prin acest demers să reuşim să diminuăm din plecările IT-iştilor buni din administraţie şi, totodată, să devenim un angajator competitiv”, a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor, în data de 23 decembrie.
Funcţiile pentru care se va aplica scutirea de impozit sunt: administrator baze de date, analist, inginer de sistem în informatică, inginer de sistem software, manager de proiect informatic, programator, proiectant de sisteme informatice, programator de sistem informatic, programator ajutor, analist ajutor, inginer de dezvoltare a produselor software.
„Această iniţiativă face dreptate pentru IT-iştii din sectorul public, fiind o chestiune de normalitate ca aceştia să beneficieze de aceleaşi facilităţi precum cei care lucrează pentru firme private. Este o chestiune care trena de multă vreme şi le mulţumesc tuturor celor care au susţinut această măsură, care face parte dintr-un efort mai amplu de a atrage experţi din sectorul IT&C în administraţia publică. România viitorului este România digitală, iar un sector public puternic digitalizat înseamnă un stat prietenos cu cetăţeanul. Pentru toate acestea, e nevoie de resursă umană de calitate în sectorul public, cu atât mai mult în ceea ce ţine de transformarea digitală a administraţiei”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
Măsura de compensare a preţului la carburanţi nu va mai funcţiona de la 1 ianuarie 2023
Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă a anunţat, miercuri, că Guvernul nu va mai prelungi măsura de compensare cu 50 de bani a preţului la carburant, dar este pregătit să o aplice din nou în cazul în care “preţurile vor avea o evoluţie care să depăşească puterea de cumpărare” a cetăţenilor.
„Trebuie să mă refer la compensarea preţului la carburanţi. Dacă iniţial măsura nu părea să fie una care să producă efecte, iată la sfârşitul anului putem să constatăm că a fost o măsură bună, preţul la carburant ajungând la un nivel de dinainte ca măsura să fi fost decisă la nivelul Guvernului. Şi trebuie să anunţăm că începând cu 1 ianuarie ea nu va mai funcţiona”, a afirmat Ciucă, înainte de şedinţa de Guvern.
El a adăugat că, în cazul în care este necesar, Executivul este pregătit să reintroducă această măsură.
„În schimb, este doar o măsură o decizie de suspendare, Guvernul fiind pregătit ca, în măsura în care preţurile vor avea o evoluţie care să depăşească puterea de cumpărare şi de susţinere la nivelul cetăţenilor, să o aplicăm din nou”, a precizat premierul.