Intrarea în vigoare a sancţiunilor americane împotriva companiei sârbe de petrol şi gaze NIS, deţinută majoritar de gigantul rus Gazprom, prevăzută pentru 1 octombrie, a fost amânată cu o săptămână, a afirmat duminică preşedintele sârb Aleksandar Vucic, relatează AFP, citată de Agerpres.
Principal actor pe piaţa petrolului şi gazelor din Serbia, NIS administrează singura rafinărie din ţară, care alimentează aproximativ 80% din piaţa sârbă.
Compania este vizată din ianuarie de sancţiunile americane împotriva sectorului energetic rus, dar a beneficiat de mai multe amânări consecutive de atunci.
Duminică, Vucic a anunţat că a obţinut o amânare din partea autorităţilor americane.
“Am discutat şi am obţinut o amânare de opt zile”, a declarat el presei în timpul unei adunări pro-guvernamentale la Obrenovac.
El a precizat că guvernul său şi compania NIS vor face “noi propuneri” în cadrul negocierilor lor “cu americanii şi alţii”.
Televiziunea publică sârbă RTS a relatat că intrarea în vigoare a sancţiunilor a fost amânată pentru 8 sau 9 octombrie.
Vucic a recunoscut săptămâna trecută că sancţiunile vor avea un impact puternic în Serbia, dar a dat asigurări că sârbii nu trebuie să se teamă de întreruperi de energie.
Sancţiunile, introduse în timpul preşedinţiei lui Joe Biden, vizează reducerea profitului din comerţul cu petrol şi gaz rusesc după invadarea Ucrainei de către Rusia, de care Belgradul a rămas apropiat din 2022.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
În ianuarie, Departamentul de Trezorerie al SUA a anunțat sancțiuni asupra NIS ca parte a măsurilor împotriva sectorului energetic rus, în contextul războiului Moscovei împotriva Ucrainei. Aplicarea sancțiunilor a fost amânată de șase ori, ultima oară până pe 26 septembrie.
La momentul anunțării sancțiunilor, Gazprom Neft deținea 50% din NIS, iar compania-mamă Gazprom, nedirect vizată de sancțiuni, avea 6,15%. Ulterior, Gazprom Neft a transferat 5,15% din acțiuni către Gazprom, ridicând participația acestuia la 11,3%. Luna aceasta, Gazprom a transferat majoritatea acțiunilor sale, cu excepția unei acțiuni, către Intelligence, o companie din Sankt Petersburg pe care o controlează.
În prezent, Gazprom Neft deține 44,85% din NIS, Guvernul Serbiei 29,87%, iar Intelligence 11,3%, restul fiind deținut de acționari minoritari.
Sancțiunile SUA au afectat rezultatul financiar al NIS, care a înregistrat în prima jumătate a anului o pierdere netă de 3,6 miliarde dinari (36,1 milioane dolari), față de un profit net de 5,3 miliarde dinari în aceeași perioadă a anului trecut.
Grupul NIS deține 411 benzinării, dintre care 328 în Serbia, 42 în Bosnia și Herțegovina, 22 în Bulgaria și 19 în România. În Bosnia și România, grupul este implicat și în explorarea și producția de petrol și gaze. NIS are aproximativ 13.500 de angajați.