Lucrările pentru redeschiderea circulației feroviare pe linia București – Giurgiu sunt în grafic, constructorul PORR (Austria) fiind mobilizat pe întreg șantierul dintre Vidra (Ilfov) și Comana (Giurgiu), a transmis miercuri, după o verificare în șantier, secretarul de stat în ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.
Linia București – Giurgiu inaugurată în 1869 este prima linie de tren din România (acelor timpuri), dar este închisă din 2005 de la prăbușirea Podului peste Argeș de la Grădiștea. Din 2005 până în 2020 când a fost semnat contractul cu antreprenorul din Austria, Ministerul Transporturilor nu a făcut eforturi pentru a asigura legătura feroviară între Giurgiu și București pe linia directă, timp în care patronii firmelor de microbuze au făcut profituri uriașe.
Finalizarea lucrărilor estimată pentru august-septembrie 2023 (24 de luni pentru execuție conform contractului) și redeschiderea circulației feroviare pe linia directă București – Giurgiu în 2024 este foarte importantă pentru introducerea trenurilor metropolitane în zona de sud a Bucureștiului și va aduce pasageri la Otopeni inclusiv din nordul Bulgariei, oferta de zbor de la Otopeni fiind mult mai atractivă decât de la Sofia, a explicat Scrioșteanu.
„Redeschiderea liniei feroviară este foarte importantă pentru:
– reluarea traficului internațional feroviar în relația Bulgaria, Grecia, Turcia
– reintroducerea trenurilor metropolitane pentru comunitățile din sudul Bucureștiului și arealul municipiului Giurgiu, pentru asigurarea accesului la locurile de muncă
– deschiderea unei legături feroviare pentru locuitorii de la noi, dar și pentru cetățenii din Nordul Bulgariei, pentru asigurarea accesului la Aeroportul Otopeni
Soluția aleasă ține cont și de viitoarea dezvoltare a Canalului București – Dunăre”, a spus el.
La verificarea viaductului de la Grădiștea a participat și secretarul de stat Ionuț Săvoiu, responsabil cu transportul feroviar.
Contractul pentru Modernizarea Liniei Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră are o valoare de 472 milioane lei, iar durata de execuţie este de 24 de luni. Pentru redeschiderea liniei sunt prevăzute doar lucrări de reparaţii, nu şi dublare sau electrificare, acestea fiind incluse în etapa II-a a proiectului.
Cea mai dificilă lucrare de artă va fi noul pod peste Argeş, lungime totală de 1.131 metri, cu o deschidere centrală de 145 de metri, a doua după cea a Podului de la Cernavodă. „În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia Bucuresti) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 metri. Prezentul proiect este corelat cu proiectul IPTANA de amenajare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe”, arată memoriul pentru acordul de mediu din 2017 care lua în calcul redeschiderea discuţiei despre canalul Bucureşti – Dunăre.
Despre istoria de 153 de ani a primului drum de fier românesc, Economedia a scris aici.
Imagini din dronă cu șantierul PORR au fost publicate luna trecută pe canalul YouTube Raducu P Drum.