Statul la cozi este principalul obstacol de care se lovesc majoritatea românilor în interacțiunea cu instituțiile statului. Șapte din zece români sunt nevoiți să-și ia o zi de concediu pentru a rezolva probleme ce țin de interacțiunea cu statul, arată un studiu recent efectuat de Asociația Română pentru Smart City, cu sprijinul Dell Technologies.
Mai mult, 8 din 10 români declară că de obicei nu rezolvă problema pentru care au venit, de la prima vizită. Principalele obstacole pe care le-au întâmpinat în acele situații sunt: faptul că nu aveau toate documentele (47,03%) și defecțiuni tehnice sau erori umane din cadrul instituției (46,85%).
De asemenea, conform aceluiași studiu 6 din 10 români consideră că România este o țară birocratizată excesiv, iar reducerea birocrației ar spori șansele de a urca în clasamentul țărilor cu acces la servicii digitale.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Dintre toate interacțiunile pe care le-au avut în trecut cu instituțiile statului, 35,9% dintre respondenți spun că nici una dintre acestea nu au avut loc în mediul digital. 21,89% declară că doar o interacțiune a avut loc în mediul digital și 16,93% au avut 2 interacțiuni la care nu au fost nevoiți să se deplaseze.
Mai mult, majoritatea respondenților nu dau mari șanse digitalizării complete a instituțiilor administrative ale statului, în viitorul apropiat: 27,87% consideră că acest lucru se va întâmpla peste 10 ani, 22,68% peste 5 ani iar 20,63% sunt de părere că digitalizarea nu va avea loc deloc. Concluziile sunt îngrijorătoare, având în vedere că 88,66% dintre români obișnuiesc să interacționeze cu instituțiile statului pentru plata taxelor și impozitelor, iar 67,01% pentru obținerea sau reînnoirea unor acte sau documente oficiale.
Cererile online se depun la ghișeul 6 – Până când?
Un alt studiu efectuat de Asociația Română pentru Smart City a consultat părerea reprezentanților statului cu privire la gradul de digitalizare din instituțiile publice. Astfel, din această cercetare reies probleme și de cealaltă parte a ghișeului, precum: centralizarea informației – unii funcționari au declarat că încă sunt la stadiu scrisului pe caiet. „Este dificil de aflat nivelul de încărcare al fiecărei instituții și al fiecărui departament, fapt ce îngreunează întreaga activitate”, a subliniat unul dintre respondenți. În plus, de la începutul pandemiei a apărut problema lucrului de la distanță – munca de acasă necesită aparatură și securitate cibernetică.
Principala nevoie identificată de respondenții la acest studiu este transparența (în procese și durata lor) ce au subliniat faptul că „o evidență a circuitului documentelor ar fi foarte necesară”; urmată de conectarea datelor și comunicarea între instituții. În plus, 63% dintre participanții la acest studiu, realizat în 27 de instituții publice, au declarat că își iau informațiile despre evoluția tehnologică direct de la locul de muncă.
85% dintre respondenți au indicat că prioritatea digitalizării ar trebui fie Accesibilitatea și îmbunătățirea infrastructurii – acces rapid la resurse
Una dintre soluțiile cele mai importante pentru simplificarea birocrației din România este folosirea soluțiilor de Cloud. Cu toate acestea, din totalul numărului din respondenți, doar 22% susțin că folosesc această soluție de stocare, deși 78% consideră că ar spori considerabil eficiența.
Călătoria României către orașele digitale
Privind la oraşele românești cu parcurs solid în dezvoltarea capacităților de orașe inteligente, se remarcă proiecte coordonate cu o strategie de dezvoltare inteligentă la Cluj-Napoca și Iași. În ceea ce privește capitala, se remarcă proiectele realizate de primăriile de sector – cele mai avansate fiind Sectorul 4 și Sector 3. În plus, Primăria Sectorului 4 este un promotor, dar și un generator al exemplelor de bune practici în domeniul Smart City, fiind o sursă de inspirație pentru orice comunitate urbană sau rurală de la nivel național. Cu proiecte privind digitalizarea serviciilor publice, inițiative tip Smart Mobility sau Smart Citizen, Primăria Sector 4 își afirmă poziția pe harta comunităților smart din România prin inițiativele recente, ca modernizarea Pieței Agroalimentare Sudului, investiții în infrastructura stațiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice (22 de stații de încărcare), începerea lucrărilor pentru o nouă stație de metrou la nivel suprateran și numeroase alte proiecte cu impact major în comunitate.
Raportat la profesionalizarea personalului din administrație, se constată o creștere în continuare a numărului oamenilor din primării dedicați pentru proiectele și infrastructura Smart City. Asociația Română Pentru Smart City consideră că vom trece la etapa următoare de dezvoltare Smart City, atunci când în primăriile din România va exista cel puţin o persoană dedicată unor astfel de proiecte, şi atunci când job-uri noi de tipul Data Manager, Data Analyst, Ofiţer de Trafic sau Manager Infrastructuri Smart City, se vor regăsi în organigrama municipalităților.
La nivelul orașelor medii regăsim acele orașe care au îmbrățișat adopția soluțiilor inteligente, semn că inovația și leadership-ul pot apărea la organizațiile mai agile, nu neapărat mai mari, birocratizate sau numeroase.
În plus, o analiză a orașelor smart arată și care sunt și cele mai populare soluții smart cities folosite de către cetățenii români, în top trei regăsindu-se proiecte din verticalele: Smart Mobility, Smart Governance și Smart Living. Acestea sunt cele mai populare deoarece românii au simțit constrângerea contextului pandemic, iar autoritățile au fost nevoite să regândească modalitățile de lucru cu publicul.
Studiu de caz: Cum a reușit un oraș din SUA, cât Târgoviște, să devină un model de digitalizare cu ajutorul tehnologiei?
În doar trei ani orașul Doral din Statele Unite a reușit să se transforme digital cu până la 40%, să atragă investitori și să creeze comunitatea perfectă pentru rezidenți. Cu o populație cât orașul Târgoviște, Doral a început transformarea digitală prin înlocuirea configurării hardware vechi cu soluții de tip client și server. Astfel experiența cetățenilor legată de serviciile municipale s-au îmbunătățit considerabil. De exemplu, orașul permite comunicarea online cu toate departamentele implicate în servicii de dezvoltare, fără a fi necesară prezența fizică. Obiectivul a fost simplificarea procesului pentru o experiență intuitivă și ușoară, ce presupune comunicare eficientă între bazele de date, monitorizarea performanței și înregistrarea consecventă a datelor, de care să se bucure cetățenii și companiile.
Prin inițiativa „Calitatea locului”, bazată pe HCI (Human–computer interaction), Doral a implementat și sisteme noi pentru forțele de ordine care acum primesc mai multe informații cu privire la mediu dar și contextul incidentelor produse în oraș. Detaliile referitoare la locație și recunoașterea facială, îmbunătățite de analiza materialelor video și inteligența artificială, ajută polițiștii să acționeze mai rapid și să sporească siguranța cetățenilor.
După implementarea acestor soluții digitale, populația orașului a crescut cu 77%.