Sursa foto: Pexels
57% dintre români cred că generațiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice, iar unul din doi români consideră companiile responsabile pentru binele planetei și al oamenilor. Totodată, Generația Z este înclinată să accepte „taxarea” pentru binele comunității, arată studiul de percepție „Cum își imaginează românii că arată un viitor sustenabil?”, realizat cu ocazia Zilei Sustenabilității în România de către Ambasada Sustenabilității în România.
Cum definesc românii sustenabilitatea?
Conform studiului, jumătate dintre români definesc sustenabilitatea prin grija față de mediu prin comportamente de eliminare a poluării (50%) și resurse de calitate și accesibile pentru toată lumea (48%). Economisirea energiei electrice (39%), îmbunătățirea infrastructurii (38%), a sistemului de sănătate (38%) și grija față de speciile aflate pe cale de dispariție (37%) sunt menționate pe locurile doi și trei în procente comparabile.
De asemenea, respondenții asociază „grijă față de generațiile viitoare” cu: educația de calitate (37%), sănătatea și bunăstarea generală (35%) și combaterea sărăciei (24%), iar în procente mai mici cu grija față de planetă. Sustenabilitatea este corelată în mod indirect cu o mai bună calitate a vieții, nu doar cu protecția mediului, ci și cu bunăstarea individuală.
În același timp, analizând diferența de percepție dintre generații, studiul reflectă faptul că Gen Z (15-24 ani), cea mai tânără generație pătrunsă pe piața muncii, demonstrează o atitudine mai optimistă față de o posibilă lume sustenabilă, în timp ce reprezentanții generației Millennials (25-34 ani) o văd mai degrabă ca pe o utopie.
„În 2021, România a consumat resursele naturale disponibile pentru tot anul încă din 21 iunie. Rezultatele studiului ne-au arătat că doar 2 din 10 români știu că suntem în cursa contracronometru pentru reducerea datoriei față de planetă și că în prezent consumăm resurse naturale care aparţin generaţiilor viitoare”, a transmis Dragoș Tuță, Fondator, Ambasada Sustenabilității în România.
Întrebați ce ar face de acum, de când au aflat de datoria față de planetă, aproape jumătate dintre respondenți au spus că vor încerca să ajute prin a consuma mai responsabil resursele planetei (47%), în timp ce 16% consideră că nu e responsabilitatea lor sau că nu este ușoară schimbarea comportamentului.
Cum văd românii viitorul?
Oamenii nu par să vadă într-o lumină mai bună nici viitorul îndepărtat, 57% considerând că generațiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice și 45% că generațiile următoare vor avea parte de o cu totul altă organizare socială față de ce se întâmplă în prezent. De asemenea, cei mai mulți (63%) consideră că inegalitățile economice dintre cei bogați și cei săraci se vor adânci și mai mult.
Românii sunt pesimiști și când vine vorba despre educație și sănătate, 48% fiind cei care cred atât că educația va avea de suferit și vor fi din ce în ce mai mulți analfabeți funcțional, dar și că sistemul de sănătate va fi nefuncțional. Pe de altă parte, inegalitățile de gen și materiile prime pe care le vor folosi companiile sunt privite mai degrabă cu optimism pentru 2030.
Cine este responsabil pentru binele planetei și al oamenilor în opinia românilor?
Statul/guvernul (64%) apare pe primul loc în lista celor pe care respondenții îi consideră responsabili de acțiunile cu privire la binele planetei și al oamenilor, urmat de instituțiile europene și globale (59%). Pe locul 3, dar cu peste o jumătate dintre respondenți, (56%) oamenii spun că noi înșine suntem responsabili. Pe locul 4 sunt menționate companiile/producătorii de bunuri și servicii, cu 51% din mențiuni.
În ceea ce privește implicarea companiilor în acțiuni sustenabile, românii cred că domeniile principale unde este necesar ca mediul de afaceri să acționeze sunt: munca decentă și creștere economică (45%), educația de calitate (42%), combaterea sărăciei (41%), sănătatea și bunăstare generală (38%) și protejarea și restaurarea pădurilor pentru salvarea speciilor pe cale de dispariție (38%).
„Subiectul sustenabilității este pe cât de amplu, pe atât de greu de apucat. Studiul ne-a dat ocazia să ascultăm vocea românului obișnuit cu privire la o temă atât de mare și de multe ori copleșitoare: cum trăim azi, în armonie cu generațiile viitoare. Sper ca datele să deschidă o conversație reală și acționabilă între guvern, companii și fiecare dintre noi”, a menționat Silvia Luican, Fondator, IZI Data.
Dialog: Cum reducem datoria pe care o avem față de planetă?
Studiul a fost lansat în cadrul unei conferințe de presă la care au participat și înalți funcționari ai autorităților publice într-un dialog despre planurile de viitor pentru dezvoltarea durabilă și adoptarea unui comportament responsabil, desfășurată pe tema: „Cum reducem datoria pe care o avem față de planetă?”
„Suntem în pragul conferinței ONU asupra schimbărilor climatice, COP26, și putem spune, fără urmă de îndoială, că schimbările climatice se întâmplă în mod accelerat și se vor întâmpla tot mai mult pe viitor. Le vedem deja cu ochiul liber, în fenomenele meteorologice din ce în ce mai extreme. Este momentul să acționăm împotriva lor. Considerăm că în procesul de combatere a schimbărilor climatice este foarte important să acționăm cu toții, indiferent dacă facem parte din societatea civilă sau din mediul de business, motiv pentru care apreciem acțiunile Ambasadei Sustenabilității de a coagula mediul privat și de a oferi suport pentru reducerea amprentei climatice. Suntem foarte conștienți că există un impact în economie, dar există și o oportunitate de a reconcilia oamenii și creșterea economică cu mediul înconjurător. Este esențial să creștem gradul de conștientizare cu privire la schimbările climatice și să existe încă din școală o înțelegere a diferitelor moduri în care le putem combate. În domeniul schimbărilor climatice este de asemenea foarte important să formulăm și să implementăm politici publice orientându-ne cât mai mult spre resursele regenerabile. Am văzut în studiul desfășurat de ASR faptul că există o anumită doză de pesimism. Este bine să informăm oamenii că trebuie să luăm măsuri, dar și să le spunem că nu suntem condamnați, că există soluții și încă putem reduce suficient emisiile pentru a evita efectele catastrofale ale schimbărilor climatice. România este pe drumul cel bun, iar acesta este un motiv de optimism”, a declarat Alexandra Bocșe, Consilier de Stat, Departamentul Climă și Sustenabilitate al Administrației Prezidențiale.
„Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este în permanență atent la cetățeni și luăm pulsul cu privire la ceea ce consideră că trebuie făcut, iar acest studiu ne întărește convingerea că ne dorim cu toții o societate sustenabilă. Dar cum o construim? Obiectivul nostru este să creștem implicarea tuturor actorilor sociali pentru un viitor mai durabil, iar sprijinirea activităților Ambasadei Sustenabilității, un pol de putere in domeniu, este un pas în acest sens. Guvernul este partener al Coaliției România Sustenabilă, din care fac parte în jur de 90 de entități. Ziua Sustenabilității ar trebui celebrată zilnic, însă salutăm și ideea unei zile dedicate, motiv pentru care ne luăm angajamentul să o consemnăm printr-o inițiativă legislativă care să o recunoască în mod oficial în țara noastră. Românii trebuie să simtă că suntem alături de ei în acest demers, că lucrăm împreună pentru o economie mai responsabilă. De aceea, în Consiliul Consultativ am adus laolaltă 34 de experți, cercetători și academicieni specializați în dezvoltare durabilă pentru a concretiza un plan de acțiune și un Cod al Sustenabilității pentru 2030, cod ce va institui o schimbare de paradigmă. Trebuie să lucrăm împreună, indiferent de natura entității din care facem parte, să construim o Românie sustenabilă pentru generațiile următoare”, a adăugat László Borbély, Coordonator al Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Secretariatul General al Guvernului.
„Aș vrea în primul rând să mulțumesc Ambasadei Sustenabilității în România pentru că ne-a dat șansa ca prin acest studiu să înțelegem mai bine modul în care percep românii noțiunea de sustenabilitate. Am văzut că foarte mulți dintre respondenți sunt interesanți de sănătate, de educație, de sărăcie și de inegalitățile de gen, lucruri care diferă însă și în funcție de vârstă. Dar este foarte important să înțelegem cum văd oamenii durabilitatea în viitor, și pentru asta trebuie să privim pentru început către viitorul apropiat, iar sărbătorirea Zilei Sustenabilității este un pas bun. Trebuie să vedem ce avem de făcut în următorii ani, iar de aceea simt nevoia să atrag atenția asupra a ceea ce se pare că îi preocupă cel mai mult pe tineri, și anume sănătatea lor și sănătatea planetei. Aici trebuie să prioritizăm și misiunea de a face înțeles faptul că cele două elemente sunt interdependente: nu putem vorbi de sănătate umană fără sănătatea planetei, lucru pe care îl observăm și în criza declanșată de pandemia de COVID-19, care pune în perspectivă tot ce știam despre sănătate. Trebuie să avem mai mulți agenți de conștientizare. Drumul către durabilitate este în responsabilitatea oamenilor, iar în ceea ce privește Ministerul Mediului, este adevărat că aceste ținte trebuie să se realizeze și la nivel național, nu numai global, dar și la nivel comunitar. Pentru realizarea obiectivelor naționale, Ministerul Mediului desfășoară diferite programe în 2021, de la eficientizarea energetică la colectarea selectivă și reducerea emisiilor prin încurajarea transportului alternativ, și suntem încrezători că putem reuși împreună”, a spus Amelia Turturean, Consilier superior în Serviciul Dezvoltare Durabilă Direcția Schimbări Climatice și Dezvoltare Durabilă al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Metodologie studiu: Studiul a fost desfășurat cu sprijinul agenției IZI Data, pe un eșantion de 1003 respondenți, femei și bărbați între 15 și 64 ani, utilizatori de Internet, din mediul urban și rural.