Scandalul cloud-ului guvernamental finanțat din PNRR. Specialiștii au scris la Bruxelles, acuzând un viitor blocaj al transformării digitale în România și un abuz de fonduri publice utilizate netransparent

Proiectul de ordonanță privind cloud-ul guvernamental va avea un impact negativ asupra reformei administrației publice și va conduce la un viitor blocaj al transformării digitale în România, fiind totodată un abuz de fonduri publice care va fi utilizat într-o manieră netransparentă, acuză experți independenți în transparență și digitalizare, care au trimis o scrisoare de avertizare la Comisia Europeană. Documentul a fost obținut de Economedia. Scrisoarea către Bruxelles vine în contextul în care cloud-ul guvernamental va fi finanțat bani europeni, respectiv 500 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În data de 17 martie, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care se pregătește să operaționalizeze Cloud-ul guvernamental, un proiect care să înlocuiască sistemele IT ale ministerelor și autorităților publice, care va fi finanțat cu 500 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Economedia a scris deja despre controversele din jurul acestui proiect de ordonanță de urgență, AICI.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Acum, doi experți în transparență și digitalizare au atras atenția și Comisiei Europene cu privire la blocajele la care va duce acest proiect. Scrisoarea către Bruxelles este semnată de Ana-Maria Stancu, fondator al startup-ului Robohub implicat în proiecte de educaţie digitală, și Radu Puchiu, fost secretar de stat la Cancelaria premierului și co-fondator al H.appyCities, organizaţie ce construieşte aplicații și platforme digitale pentru orașe.

Cei doi susțin, în scrisoare, că prin ordonanța privind cloud-ul guvernamental „ne confruntăm cu o situație care, prin consecința ei, ar putea afecta atât reformele propuse prin PNRR, cât și viitorul transformării digitale în România”.

„Ordonanța de Urgență, care limitează procesul de consultare publică la 5 zile, este folosită pentru a forța o configurație instituțională de guvernare a cloud-ului, fără a ține cont de bunele practici internaționale, de procesul de consultare și, mai ales, de orice analiză a situației actuale”, arată documentul.

Câteva dintre problemele identificate de către cei doi experți cu privire la fezabilitatea acestei arhitecturi:

„- Acesta este un subiect care a fost inițiat din 2017 și agreat cu Comisia Europeană la acel moment. La sfârșitul anului trecut și anul acesta consultările cu comunitatea IT&C au avut loc în cadrul unui grup de Lucru din Comisia de IT&C din Camera Deputaților. În timpul acestor consultări s-au tras multe concluzii și multe recomandări pentru abordarea acestui demers. Ordonanța menționată pur și simplu ignoră toate aceste puncte de vedere și discuții și invocă o „urgență” care de fapt este o situație cunoscută de câțiva ani.

– Proiectul Ordonanței ignoră și realitatea altor țări care au inițiat un astfel de proiect și în cele din urmă au eșuat, adoptând o abordare total diferită. Proiectul nu ține cont de acest lucru și nici nu face o analiză pentru a arăta de ce această propunere ar avea mai mult succes decât cea a celorlalte țări. Platformele Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Interne și ale altor mari baze de date naționale sunt sisteme eterogene, fără specificații tehnice comune, ceea ce face extrem de dificilă migrarea fără specialiști cu experiență în cloud.

– Proiectul nu are o analiză clară a aplicațiilor care vor fi migrate în cloud guvernamental. Menționează doar că aceste aplicații sunt vechi și că au probleme de suport. Fără a identifica care sunt aceste aplicații, o arhitectură care este fezabilă să funcționeze pe termen mediu și lung este imposibil de creat.

– Dacă această Ordonanță va fi aprobată, va fi dificil pentru orice instituție publică să justifice orice altă investiție în sisteme informatice, atâta timp cât cloud-ul guvernamental este prezentat ca gratuit și instituția este obligată să migreze în cloud-ul guvernamental.

– Din forma actuală a Ordonanței, care nu este foarte specifică, teama noastră este că Serviciul Special de Telecomunicații va deveni singurul factor de decizie privind oportunitățile și implementarea oricărui fel de digitalizare în sectorul public. În plus, publicul nu va avea informații despre modul în care sunt utilizate datele, cum sunt controlate și protejate, cu atât mai puțin să le auditeze”.

Semnatarii scrisorii, experți independenți în transparență și digitalizare, își exprimă așadar o „mare îngrijorare cu privire la impactul negativ asupra reformei administrației publice și a țintelor la care România s-a angajat prin PNRR, precum și la un viitor blocaj al transformării digitale în România”.

„Considerăm că acesta va fi un abuz de fonduri publice care va fi utilizat într-o manieră netransparentă și într-o manieră care să nu-l facă utilizabil pe termen mediu și lung, ceea ce contravine scopului PNRR. Vă cerem sprijinul pentru a convinge Guvernul României să revină asupra planului, respectând jaloanele și să urmeze un proces de consultare publică incluziv și amplu pentru această lege importantă”, conchid experții.

Citește și:

Actul care „va bloca digitalizarea României timp de 20-30 de ani”. Statul vrea să centralizeze tot software-ul de digitalizare a instituțiilor publice sub umbrela unei singure autorități / Controversele cloud-ului guvernamental