Centrul Capitalei începe să își pună haine noi, chiar de lux. Din ce în ce mai multe clădiri istorice din epicentrul Bucureștiului devin hoteluri de 5 stele, pregătite pentru turismul de lux și de afaceri.
Palatul BCR de la Universitate
Cel mai recent exemplu este Palatul BCR de la Universitate, o clădire istorică emblematică. Primarul General Nicușor Dan a anunțat că a semnat autorizația de construire pentru restaurarea Palatului Oscar Maugsch, cunoscut și ca Palatul Societății de Asigurări „Generala”. Familia Dayan, aflată în topul celor mai bogate familii din Israel, pregătește consolidarea și restaurarea monumentului istoric și transfomarea acestuia într-un hotel de 5 stele, în urma unei investiții estimate la 20 de milioane de euro. Viitorul hotel este promovat video ca urmând să funcționeze sub brandul Sofitel, un brand care aparține grupului francez Accor. Execuția investiției este estimată a fi realizată până în a doua jumătate a anului 2027.
Istoria clădirii. Palatul Societății de Asigurări „Generala” este un monument istoric a cărui construcție a fost finalizată în anul 1906, pe locul vechii grădini a Palatului Suțu (în prezent Muzeul Municipiului București). Arhitectul clădirii a fost Oscar Maugsch. Palatul a adăpostit inițial una dintre primele companii de asigurare din România – Societatea Generală de Asigurări GENERALA. Aceasta a fost înființată la Brăila în 1832 și avea ca scop principal asigurarea mărfurilor în timpul transportului naval. Generala a fost desființată în 1948 prin adoptarea Legii naționalizării.
Până în martie 2019, Banca Comercială Română (BCR) a avut sediul central în Palatul General.
Atunci, BCR a vândut clădirea istorică din Piața Universității către un fond de investiții imobiliare specializată în active hoteliere și clădiri de birouri, cu un preț de aproape 28 de milioane de euro, scria la vremea respectivă Profit.ro. Imobilul a fost cumpărat de grupul de investiții Vivion, deținut de frații Isaac și Amir Dayan din Israel.
Hotel Bulevard
De asemenea, celebrul hotel Bulevard de la intersecția bulevardelor Calea Victoriei și Regina Elisabeta a fost transformat în hotel de 5 stele și își deschide porțile pe 24 martie, sub brandul Corinthia.
Hotelul va avea două restaurante, Boulevard 73 și SASS’ Restaurant & Lounge, alături de Heritage Bar, dar și un boutique spa și centru de fitness.
O noapte de cazare pornește de la 580 fără mic dejun și 650 euro cu mic dejun, dar poate ajunge și până la 2.500 euro pentru camera de tip „Signature Suite”, fără mic-dejun sau 2.570 euro cu mic dejun.
Hotelul este proprietate a Niro Investment Group şi este administrat de Corinthia Hotels, fiind recent restaurat de GA Design.
Niro Investment este o companie controlată de omul de afaceri Nicolae Dumitru, unul dintre cei mai bogați români.
Corinthia Hotels este o companie hotelieră globală fondată în Malta în 1968, cu hoteluri în Malta, Londra, Lisabona și Budapesta, dar și proprietăți emblematice în New York, Roma, Bruxelles, București, Doha și Riad, alături de resorturi în Maldive și alte destinații.
Istoria clădirii. Faimosul hotel Boulevard a fost inaugurat în anul 1873 și a fost primul hotel bucureștean care a tras apă curentă. Hotelul a fost martor la evenimente de importanță culturală și a găzduit personalități emblematice, inclusiv membri ai familiei regale. Spre exemplu, în acest hotel au fost cazați patru ofițeri ai armatei române care au pus la cale un atentat împotriva regelui Carol al II-lea. Atentatul a eșuat, ofițerii fiind arestați. Mai târziu, regimul de după război a naționalizat hotelul, la parterul acestuia deschizându-se Librăria Academiei, acolo unde fusese celebra Librărie Alcalay. Hotelul este recunoscut astăzi ca monument național de către Ministerul Culturii.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Hotel Marmorosch
Construită în urmă cu peste o sută de ani, clădirea din Centrul Vechi al Bucureștiului ce era sediul băncii Marmorosch Blank a fost restaurată în totalitate și transformată într-un hotel luxos de 5 stele cu 217 camere. Noul hotel a fost inaugurat în anul 2021.
Hotelul de pe Strada Doamnei nr. 4 aparține grupului lituanian Apex Alliance HotelManagement și funcționează sub numele Marmorosch Bucharest, Autograph Collection.
Piesele de rezistență ale noului hotel sunt vechiul seif din subsolul clădirii, în care a fost amenajat un bar, și biroul primului proprietar, Iacob Marmorosch, transformat într-un apartament prezidențial.
Seiful fostei bănci se află în subsolul clădirii și a fost restaurat în totalitate. Acum nu mai adăpostește bani și valori ca acum un veac, ci băuturi. A fost transformat în bar. Un bar care are pereți din beton groși de un metru și o ușă din oțel groasă de aproximativ 40 de cm, cu sisteme de închidere complet funcționale. Are două încăperi în care se află peste 3.100 de cutii valorice.
O altă piesă de rezistență a actualului hotel o constituie biroul lui Iacob Mormorosch care a fost transformat într-un apartament prezidențial.
Istoria băncii este legată şi de personajul principal din „Moromeții”. Din romanul lui Marin Preda aflăm că Ilie Moromete a primit din partea sucursalei judeţene a băncii Marmorosch-Blank înştiinţarea că are de restituit un împrumut de 5.000 lei plus dobânda. În caz de nerestituire, banca atrăgea atenţia că se va folosi de formele legale pentru a intra în posesia banilor. Era vorba de titlul de proprietate asupra pământului pe baza căruia banca acordase suma.
Istoria clădirii. Palatul Băncii Marmorosch Blank se află pe strada Doamnei, nr. 4, la mică distanță de KM 0 al capitalei și chiar lângă Banca Națională, în Centrul Vechi. A fost proiectat de arhitectul Petre Antonescu şi a fost construit într-un stil neoromânesc care îmbină mai multe tendinţe: bizantine, gotice, dar şi moldoveneşti. În interior, palatul este decorat în stilul Art Nouveau şi Art Deco.
Construcția din strada Doamnei a fost realizată la comanda Băncii Marmorosch, Blank & Co., care a funcționat aici până la naționalizare. Ulterior, în clădire a funcționat Banca de Investiții, iar după Revoluția din 1989, Banca Română de Dezvoltare (BRD). În anul 1993, BRD a realizat o extindere a sediului vechi spre strada Eugeniu Carada care constă într-o mare structură vitrată cu un acoperiș curb, lipsită de valori cultural-istorice și despre care istoricii spun că influențează negativ perspectiva asupra monumentului istoric. Această extindere a fost desființată în ultimii doi ani.
Petre Antonescu, cel care a proiectat clădirea, a făcut studii la Paris și a fost discipol al lui Ion Mincu, ulterior devenind profesor la Școala de Arhitectură. A fost unul din cei mai renumiți arhitecți ai epocii și unul dintre principalii promotori al stilului neoromânesc. El a fost autorul mai multor proiecte de edificii publice și de locuințe care ilustrează sintetizarea unor elemente preluate din arhitectura românească veche.
Sediul Băncii Marmorosch, Blank & Co. este una dintre cele mai reprezentative creații ale acestui stil, alături de alte clădiri publice proiectate de arhitect, precum actualul sediu al Primăriei Municipiului București, Primăria din Craiova, Gara Fluvială și Catedrala din Galați, Palatele de justiție din Buzău și Botoșani.
Alexandra Ţînţăreanu, istoric în cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului, a declarat pentru G4Media.ro că „în acest moment sediul fostei bănci Marmorosch, Blank & Co este protejat ca monument istoric în grupa A, ceea ce înseamnă că este recunoscut ca monument cu importanță națională și universală. Este vorba despre corpul vechi, construit în perioada 1914-1923, după planurile arhitectului Petre Antonescu (1873-1965), care reunește valori arhitecturale, artistice și memoriale deosebite.”
Sediul fostei bănci are o dublă însemnătate. Este opera unui remarcabil arhitect român şi este reprezentativă pentru stilul neoromânesc.
Banca Mormorosch Blank a fost sediul uneia dintre cele mai vechi și mai importante instituții financiare din România. Începuturile ei sunt plasate în anul 1848, când Iacob Marmorosch, negustor de coloniale și alte produse de import de pe strada Blănari din București, a intrat în activitatea cu operațiuni financiare, prin acordarea de împrumuturi. Partea de activitate bancară a fost îndrumată de Iacob Löbel, unul din marii finanțiști ai vremii, ajuns apoi directorul sucursalei Băncii Imperiale Otomane din Constantinopol. După retragerea acestuia din urmă din activitate în anul 1863, locul lui a fost luat de tânărul Mauriciu Blank, recent întors de la studii comerciale și financiare din străinătate. Din această tovărășie a rezultat banca Marmorosch-Blank care s-a dezvoltat continuu și a avut la rândul său un rol decisiv în dezvoltarea industriei românești începând cu ultimul sfert al veacului al XIX-lea.
Criza mondială din anii 1929-1933 a avut repercusiuni grave și asupra vieții bancare. Împreună cu alte instituții bancare importante, Banca Marmorosch, Blank & Co. a încetat plățile, iar deponenții și-au pierdut banii. Situația a fost reversibilă și odată cu înviorarea economiei, banca s-a refăcut, continuând activitatea până la momentul naționalizării, în anul 1949.
