Schiță a economiei românești pentru vara „marii relaxări”, trasată de cercetătorii de la UBB. Previziuni, factori de risc, domenii afectate, evoluția mobilității

În urmă cu o săptămână, Institutul Național de Statistică (INS) publica datele estimate privind evoluția produsului intern brut (PIB) în primele trei luni ale anului, cu cifre care au depășit așteptările: datele arătau că România a înregistrat o creștere economică de 2,8% în primul trimestru al anului 2021 față de trimestrul patru al anului 2020, iar față de primul trimestru din 2020 economia a scăzut cu doar 0,2%. A urmat un șir de declarații optimiste despre evoluția economiei, care au curs la pachet cu multiple promisiuni de relaxare. Asta deși deja din luna mai s-a renunțat la unele măsuri de precauție anti-COVID-19, fără ca gradul de vaccinare să fi atins ținte optime din punct de vedere epidemiologic. În acest context, cum se anunță lunile de vară, cu plusuri în statistici și reluarea turismului? Care sunt estimările, dar și pericolele din următoarea perioadă? La solicitările Economedia.ro, cercetătorii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor de la UBB Cluj au trasat o „schiță” a verii care tocmai începe. Aceștia au monitorizat evoluția pandemiei în România și efectele ei încă după apariția primelor cazuri de COVID-19, într-un proiect de cercetare lansat online.

Revenirea. Plus de peste 6% pentru PIB-ul țării în 2021

Economiștii de la FSEGA din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca monitorizează mai multe seturi de date, în cadrul proiectului de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor. Având în vedere cifrele deja disponibile, aceștia estimează că PIB-ul României va crește cu peste 6% în acest an.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„Datele oficiale PIB aferente T1 2021 indică faptul că scăderile înregistrate ale economiei românești au fost recuperate aproape integral: în comparație cu T1 2020, PIB-ul țării a înregistrat o scădere de doar 0,2%. În scenariul nostru de bază, ne așteptăm ca România, concomitent cu principalele economii ale lumii, să înregistreze o creștere economică robustă în 2021. Revenirea economiei mondiale este sprijinită de stimulentele fiscale – în mod special în Statele Unite -, politicile monetare relaxate, dar și progresul campaniilor de vaccinare. În cazul specific al României, după o scădere de 3,9% în anul 2020, preconizăm ca PIB-ul țării să crească cu peste 6% în anul curent”, menționează Bálint Csaba, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, cadru didactic UBB. Echipa FSEGA estimează că deficitul bugetar va atinge nivelul de 7,2% în acest an.

Bursa a recuperat pierderile

Pe piața de capital, la Bursa de Valori București, pierderile de pe perioada pandemiei au fost deja recuperate, atingându-se un nou maxim istoric al indicelui BET la începutul lunii aprilie 2021, subliniază Nagy Bálint, conferențiar UBB. „Asta înseamnă că indicele a recuperat nu doar pierderile din pandemie, ci inclusiv pierderile de la criza din 2008 încoace. Capitalizarea pieței de asemenea se află la un nivel record. Avem de-a face cu un optimism generalizat pe piețele financiare din lume și din România, care, coroborat cu accelerarea vaccinării împotriva Covid-19 ne determină să ne așteptăm la un climat optimist pe piețele financiare și în 2021. Un factor de risc în acest context este reprezentat totuși de perspectiva unei rate a inflației ușor crescătoare, atât la nivel global, cât și local”, spune Nagy.

Marea relaxare. În unele județe, mobilitatea a revenit la nivelul de dinaintea pandemiei, deși rata de vaccinare la nivel național e încă modestă

În ceea ce privește impactul măsurilor de relaxare recent anunțate și cu altele în vizor, sectoarele HoReCa și Turismul sunt primele care vor vedea avantaje. „De la sfârșitul lunii aprilie, indicii de mobilitate Google sunt în creștere. Chiar și înainte de relaxarea măsurilor, în multe județe mobilitatea a revenit, sau chiar a depășit nivelul de dinaintea pandemiei. Prin urmare, relaxarea măsurilor era o reacție oficială la ceea ce oricum se petrecea în rândul populației. Din punct de vedere economic, relaxarea acestor măsuri are un impact pozitiv în principal asupra sectorului turistic și HoReCa, care a avut cel mai mult de suferit în ultima perioadă. Acest lucru s-a putut observa de exemplu și în cererea crescută a rezervărilor de călătorie”, menționează Rácz Béla, lector în cadrul UBB.

Interesul crescut pentru reluarea planurilor de vacanță este confirmat și de agențiile sau platformele de turism, iar companiile aeriene reactivează, de asemenea, unele rute de zbor. Conform unui studiu recent al platformei Vola.ro, românii îşi doresc să călătorească în Italia, Spania, Grecia şi Marea Britanie, iar o dată cu relaxarea măsurilor în tot mai multe ţări europene, cererea către aceste destinaţii înregistrează „o creştere exponenţială”.

Chiar dacă relaxarea măsurilor de siguranță va avea un impact pozitiv vizibil chiar pe termen scurt în economie, cercetătorii nu s-au ferit să menționeze că, din punct de vedere epidemiologic, relaxarea măsurilor la un nivel destul de scăzut al imunizării este o atitudine controversată. „Dacă această relaxare nu va duce la un nou val al pandemiei, efectele economice pot fi pozitive și pe termen lung. În cazul nefericit – și, sperăm, mai puțin probabil-  în care relaxarea actuală va avea ca efect izbucnirea unui nou val al pandemiei în sezonul de toamnă-iarnă, rezultatele economice obținute vor avea de suferit pe termen lung”, subliniază Rácz Béla.

Menționăm în acest context că echipa UBB a dezvoltat și un model de previziune săptămânală a numărului de cazuri, iar datele actuale arată că cel mai probabil numărul cazurilor noi pe zi nu va trece de pragul de 500 de persoane la nivel național, zilele următoare.

HoReCa și imobiliarele, impuls de creștere

Pentru lunile de vară, numărul de cazuri noi COVID-19 se anunță deocamdată a fi în limite gestionabile. „Similar gripei obișnuite, virusul SARS-CoV-2 pare să se răspândească mai încet în timpul verii, când temperaturile sunt ridicate (este vorba despre o observație a economiștilor, nu de studii epidemiologice, n.red.). În același timp, campania de vaccinare avansează treptat, iar o parte semnificativă a populației are deja imunitate naturală. Din aceste motive, în scenariul nostru de bază, ne așteptăm ca, în lunile de vară, incidența cazurilor COVID-19 să se încadreze în limite ușor gestionabile. În acest context, deși nu previzionăm o revenire completă la nivelurile pre-criză, îmbunătățirea situației sanitare concomitent cu ridicarea treptată a măsurilor de restricție vor avea efecte benefice asupra sectoarelor cele mai afectate de pandemie, precum turismul și HoReCa”, menționează Bálint Csaba.

Un alt domeniu care înregistrează evoluție ascendentă este piața imobiliară, adaugă Nagy Bálint, conferențiar UBB. „Vedem deja că, după o foarte mică contracție a prețurilor de vânzare din anul trecut, anul 2021 este marcat deja de o revenire pe creștere. În contrast, chiriile medii au suferit scăderi în primul trimestru. Un factor de risc în această ramură o constituie scumpirile vertiginoase ale materialelor de construcții care au suferit în acest an majorări de prețuri de până la 40%, media trecând de +20%”, spune cercetătorul. Potrivit platformei Imobiliare.ro, care monitorizează evoluția prețurilor cerute pe apartamentele din România, suma medie solicitată la nivel național de către vânzătorii de apartamente s-a majorat cu 1,2% în aprilie, ajungând la 1.396 de euro pe metru pătrat util. Creșterea vine după ce și în martie prețurile au înregistrat un avans de 1,5%. Pretențiile proprietarilor au crescut în toate cele șase mari orașe monitorizate de platformă.

Ziua în care am fost cei mai „relaxați” din UE

Urmărind indicatorul de severitate dezvoltat de cercetătorii din cadrul Universității din Oxford, echipa de la UBB observă că în cadrul ultimului val al pandemiei (noiembrie 2020 – mai 2021), România a implementat măsuri guvernamentale de restricție destul de severe. „Indicatorul de severitate a avut o valoare apropiată de cel valabil în perioada stării de urgență din primăvara anului 2020 (punctaj maxim de 77 în 2021 comparativ cu recordul absolut de 87 de puncte din perioada stării de urgență din 2020, pe o scară de 0-100 de puncte). Comparând cu țările vecine, respectiv cu țările majore din Europa, precum Germania, Franța, Italia, Spania sau Marea Britanie, de-a lungul acestei pandemii severitatea măsurilor din România s-a situat preponderent undeva pe la mijlocul clasamentului, nefiind nici cea mai restrictivă, nici cea mai relaxată în comparație cu celelalte țări europene”, sintetizează Csiki Ottó, doctorand UBB.

Coordonatorul proiectului de cercetare, prodecanul FSEGA, Szász Levente, adaugă că perioada cea mai „relaxată” în acest parcurs a fost vara anului precedent. După acel moment, a urmat în România al doilea val major COVID-19. „Pe întreaga perioadă a pandemiei severitatea măsurilor autorităților din România a înregistrat cel mai scăzut punctaj în perioada verii a anului precedent, mai precis în perioada iunie-octombrie 2020, când România (având un punctaj variabil între 39 și 45 din 100) s-a situat constant în ultima parte a clasamentului european, perioadă urmată de izbucnirea celui de-al doilea val major al pandemiei. În contextul îmbunătățirii situației pandemice în Europa și al avansării campaniei de vaccinare, măsurile autorităților devin din ce în ce mai relaxate în aproape fiecare țară europeană, România situându-se pe locurile fruntașe ale acestui clasament”, arată Szász Levente. Acesta menționează că în data de 18 mai 2021 România a atins un nivel minim record în acest sens, având un punctaj de severitate de doar 37 din 100, această valoare propulsând-ne în ziua respectivă pe primul loc al „clasamentului celor mai relaxate țări din UE””.

Factor de risc: neîncrederea românilor în campania de vaccinare

Principalul factor de risc este reprezentat în continuare de gradul de neîncredere al populației față de vaccinare, spune Nagy Bálint. „Gradul de interes pentru vaccin este doar în jur de 55%. Trebuie activat tot arsenalul de mijloace de comunicare care ar putea să determine populația reticentă – în special cetățenii din mediul rural – să se vaccineze. Campania pro-vaccin trebuie dusă în sate cu ajutorul liderilor clerici, de business și politici locali, inclusiv prin discriminarea pozitivă a celor vaccinați”, consideră Bálint.

Gradul de vaccinare este încă modest în acest moment la nivel național. Potrivit datelor oficiale disponibile azi, abia 25.93% din populația eligibilă (16+) este vaccinată cu cel puțin o doză (adică 4.173.138 persoane). Doar 20% din populația eligibilă (16+) este vaccinată cu schemă completă.

Monitorizare de pandemie

Rezultatele transmise pentru Economedia.ro sunt bazate pe analizele realizate de cercetătorii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în cadrul proiectului de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor care monitorizează în timp real evoluția pandemiei, respectiv starea economică a țării, oferind și previziuni pe termen scurt și mediu privind evoluția performanței economice a României. Rezultatele proiectului de cercetare, actualizate în regim zilnic, pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM, iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina Facebook a proiectului.

Proiectul de cercetare este coordonat de Szász Levente (profesor, UBB), iar membrii echipei sunt Bálint Csaba (BNR, cadru didactic UBB), Csala Dénes (Lancaster University, UBB), Csíki Ottó (doctorand UBB), Nagy Bálint Zsolt (conferențiar UBB), respectiv Rácz Béla-Gergely (lector UBB).