Se repetă situația de pe Autostrada Sibiu – Pitești: Un singur constructor, Mapa din Turcia, a depus ofertă pentru proiectarea și execuția secțiunii de autostradă lipsă dintre Sibiu și Nădlac

Autostrada Tuneluri

Se repetă situația de pe lotul 2 al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești și pe lotul 2 al Autostrăzii A1 Lugoj – Deva, secțiunea cu tuneluri: o singură firmă, tot Mapa din Turcia, a depus ofertă la contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului de 10 kilometri Holdea – Margina, singura secțiune lipsă pe autostrada dintre Sibiu și Nădlac.

Mapa este și compania care a câștigat și semnat contractul pentru lotul 2 al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești. În etapa de licitație restrânsă, CNAIR a selectat șase candidați: Mapa, Alsim Alarko, Kolin, Strabag, Pizzarotti și Terna (Grecia), primele trei companii fiind din Turcia. Luni a fost termenul-limită pentru depunerea candidaturilor pentru acest proiect de aproximativ 300 de milioane de euro finanțat din PNRR, cu termen limită de finalizare august 2026.

Singura ofertă a fost a companiei MAPA, de 1,36 miliarde de lei, sub estimarea CNAIR de 1,56 miliarde lei, a anunțat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu pe pagina sa de Facebook.

„O Asociere de constructori turci a ofertat astăzi pentru proiectarea și execuția secțiunii lipsă din Autostrada Lugoj-Deva (A1). Sunt 9,13 km de autostradă care va include 2,13 km de tunel, iar întregul proiect va fi finanțat din fonduri europene. Cele două tuneluri forate care urmează să fie construite între localitățile Margina (județul Timiș) și Holdea (județul Hunedoara) vor fi formate din două galerii unidirecționale, câte una pe fiecare cale de circulație. Antreprenorul care va semna acest contract va trebui să finalizeze în 10 luni proiectarea și în 28 de luni execuția, la un preț estimat de 1,36 miliarde lei fără TVA. Complexitatea proiectului, care cuprinde și primele tuneluri rutiere forate din România ultimilor 30 de ani, a determinat selecționarea constructorilor în două etape.

Este singurul lot de autostradă care lipsește între Sibiu și vama Nădlac 2, dar pregătirea documentației și răspunsurile CNAIR către ofertanți lasă de dorit, acuză Asociația Pro Infrastructură care, săptămâna trecută avertiza asupra riscului ca unii dintre antreprenorii înscriși „în cursă” să renunțe la acest contract, ceea ce s-a și întâmplat : „CNAIR răspunde la cererile de clarificări venite din partea constructorilor în stilul consacrat, plin de truisme, inexactități și fără să își asume răspunderea sau vreun risc, încercând să pună totul în cârca privaților care trebuie să ghicească terenul și să oferteze în orb. Exemple? Haos complet între planșe și cerințele beneficiarului – CNAIR face trimiteri la acordul de mediu (întrebările 9, 12, 13, 14, 15). Ofertanții cer clarificarea secțiunilor de pod și a schemelor statice, a grosimii betonului și a sistemului de sprijin în tunel – CNAIR spune că documentația este ilustrativă, o să facă ei proiectul (68, 69, 72, 73). Se cer documente clare despre sondajele geoelectrice IGR de la tuneluri, CNAIR nu le are (90). Nu există studiu topografic mai recent de 2014 pentru zonele modificate ulterior (95). Și multe altele… Rezultatul? Probabil ca pe A1 Sibiu-Pitești. Pe Boița-Cornetu s-a semnat cu singura asociere (din șase pre-calificate) care a depus ofertă, iar pe Cornetu-Tigveni procedura este momentan suspendată așteptând soluționarea contestației WeBuild – Tancrad. Antreprenorii serioși fug și merg până la capăt doar cei care își asumă orbește riscuri tehnice și financiare enorme”, a transmis API.

În replică, CNAIR acuză cea mai importantă asociație care monitorizează proiectele de infrastructură de transport că „își bate joc de toți românii”.

„Asociația Pro Infrastructura ar trebui să nu își mai bată joc de toți românii aruncând pe piață teme trunchiate și încercând să creeze dezbateri sterile care pot duce la blocarea unor proiecte, după cum experiența ultimilor ani ne-a arătat. Studiile de fezabilitate – până și Pro Infrastructura știe, care a avut consilieri în minister – sunt ilustrative și ca atare, cel care câștigă licitația trebuie să-și facă proiectul, pentru că contractul este pentru proiectare și execuție. Deci antreprenorul trebuie să facă și proiectul, pe care ulterior să-l execute tot el. Pentru a-și face proiectul, trebuie să aibă studii geologice și ridicările topografice, tot ce ține de proiectare. Cu sau fără studiu de fezabilitate, constructorul, care este serios și capabil, poate face acest proiect fără nicio problemă”, a precizat Alin Șerbănescu, consilierul ministrului Grindeanu pentru publicația Timișonline.

„Termenul de finalizare prevăzut este 10 luni proiectare și 28 de luni execuție conform factorilor de evaluare din Documentația de Atribuire. Obiectul contractului îl reprezintă proiectarea, execuția și finalizarea lucrărilor pentru obiectivul major de investiții Autostrada Lugoj – Deva (A1), Lot 2: km 27+620 – km 56+220, Secțiunea E și finalizare Secțiunea D în lungime de aproximativ 9,13 km, din care 2,13 km de tunel forat. Conform condițiilor din Acordului de mediu a fost prevăzută realizarea a două tuneluri în cadrul Secțiunii E2 în contexul evitării problemelor de stabilitate și a impactului negativ cu implicații majore asupra mediului. Lungimea celor două tuneluri va fi de aproximativ 2,13 km. Tunelurile vor fi formate din două galerii unidirecționale prevăzute pe fiecare cale de circulație cu platforma de 11,25 metri”, a transmis CNAIR.

Ministerul Transporturilor prin CNAIR (în mandatul lui Răzvan Cuc) a reziliat ilegal contractul lotului 2 al Autostrăzii A1 Lugoj – Deva cu antreprenorul Salini, iar Curtea de Arbitraj de la Paris a decis repunerea constructorului în contract și plata unei despăgubiri de 230 de milioane de lei către firma din Italia.

Sursa : Ministerul Transporturilor

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.