Sursa foto: Facebook
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a precizat că dosarul cu şină va dispărea din România în 3-5 ani, acesta fiind un termen rezonabil, având în vedere că va fi implementat modelul deja aflat în vigoare în Republica Moldova. Burduja a explicat că în România există o teamă de digitalizare, mai ales în rândul funcţionarilor publici, chiar şi în rândul angajaţilor de la Ministerul Digitalizării, dar a explicat că funcţionarii publici îşi vor putea petrece timpul la muncă făcând lucruri mai importante decât fac în prezent.
Sebastian Burduja a declarat, sâmbătă, la emisiunea Insider politic de la Prima TV, că transformarea digitală a României a stat pe loc mulţi ani.
Este ceea ce românii întâmpină în fiecare zi, rezistenţa statului şi rezistenţa la schimbare şi o consecinţă a multor ani în care transformarea digitală a României a stat pe loc. Dosarul cu şină poate dispărea în 3-5 ani de zile de acum încolo, este termenul pe care l-am avansat şi anterior. Transformarea digitală a unui stat durează cam 10 ani, 8-10 ani de zile, de la Republica Moldova la Estonia sau alte state care au reuşit acest proces le-a luat 10 ani de zile. Republica Moldova este la ani lumină în faţa noastră, asta este realitatea. Au peste 200 de servicii publice online pe care cetăţenii le pot accesa. Şi vicepremierul Iurie Ţurcanu ne dă o mână de ajutor, este omul care a condus această transformare digitală, nu ca vicepremier, ci din diverse roluri, în ultimii 10 ani de zile, în Republica Moldova. Practic, fraţii noştri de peste Prut ne dau aceste soluţii pe care le-au dezvoltat cu o finanţare de la Banca Mondială şi de aceea vreau să scurtăm drumul, să nu ne ia 10 ani. 3-5 ani este un termen ambiţios”, a recunoscut Burduja.
Ministrul Dgitalizării a explicat că este în implementare o platformă de autentificare a contribuabililor.
„Dar este important că am început şi este important să rezolvăm primul pas. De ce ni se cer acele copii la ghişeu sau de ce suntem chemaţi pentru a depune acea declaraţie online la etajul 2 sau 3? Pentru că funcţionarul trebuie să ne verifice identitatea. În acest moment România nu a rezolvat primul pas, prin care statul îţi verifică, de la distanţă, identitatea ta. Avem un proiect în implementare la Autoritatea pentru Digitalizarea României, se numeşte Platforma Software Centralizată de Identificare Digitală. Practic, vom putea să ne identificăm prin recunoaştere facială şi cartea noastră de identitate, ca la aeroport, ca în aplicaţiile de online banking, ca în multe alte locuri în care a devenit ceva uzual. Şi asta s-ar putea face cu un grad ridicat de încredere astfel încât statul să aibă certitudinea că, dacă eu sunt cel care solicit, să zicem, un cazier judiciar, este vorba într-adevăr de cazierul meu judiciar, nu al dumneavoastră”, a subliniat Burduja.
Sebastian Burduja a spus că, până în vară, platforma de autentificare va fi funcţională.
„Inclusiv pe Ghişeul.ro, avem o modalitate de a ne autentifica în doi paşi, dar acolo vorbim de plăţi. Şansele să îmi faceţi dumneavoastră mie o plată fără ca eu să îmi doresc lucrul ăsta sunt destul de mici. Pe când dacă dumneavoastră îmi accesaţi anumite infrormaţii personale, sunt informaţii mai sensibile şi atunci inclusiv reglementările europene ne impun o anumită rigoare privind modul în care ne autentificăm. Până în vara viitoare, noi vom rezolva această primă mare problemă, vom putea să autentificăm fiecare cetăţean, în raport cu orice autoritate publică şi centrală şi locală, dacă va alege să folosească acest sistem PSCID, într-un mod simplu, modern”, a precizat Burduja, care a adăugat că în una-două luni oamenii îşi vor putea accesa cazierul judiciar pe Ghişeul.ro.
Întrebat ce vom putea face efectiv începând din 2027, din punctul de vedere al digitalizării, Burduza a declarat că se vor putea accesa serviciile publice, online.
„Veţi putea accesa principalele servicii publice de care aveţi nevoie. (…) Nu veţi mai alerga la diverse ghişee, veţi putea face acelaşi lucru în spaţiul online. Bineînţeles plata taxelor şi impozitelor şi sperăm să extindem Ghişeul.ro în zonele care nu sunt acoperite în acest moment. 91 la sută din municipii sunt pe Ghişeul.ro, peste jumătate din oraşe, dar în mediul rural încă nu a pătruns această platformă”, a declarat Burduja.
Ministrul Digitalizării a spus că funcţionarii publici se tem de digitalizare, iar acest lucru se întâmplă inclusiv la ministerul său.
„Resimţim această teamă, inclusiv în Ministerul Digitalizării. Ceea ce încercăm să explicăm tuturor funcţionarilor publici, nu numai celor din ministerul nostru, este că experienţa altor state ne învaţă că, în momentul în care se implementează o soluţie digitală, nu pleacă oamenii acasă, ci îşi redefinesc fişa postului şi în loc să facă acele operaţiuni repetitive, să mute informaţia dintr-un fişier word, într-un fişier de tip tabel, fac altceva cu timpul lor, mai creativ. Nu mai e acea muncă de chinez bătrân”, a declarat Burduja.
Totuşi, a spus Burduja, cloudul guvernamental va fi cel care va proteja datele oamenilor.
„(…) Cloudul guvernamental este o modalitate de a păstra în siguranţă datele oamenilor. Aşa cum şi noi pe telefon avem probabil pozele în cloud şi dacă se întâmplă ceva cu dispozitivul nostru, îl pierdem sau îl stricăm, putem să acceasăm acele poze din cloud, aşa şi statul e obligat să protejeze datele oamenilor în centre de date super-securizate. Este în lege în România, că orice intervenţie în datele oamenilor este jurnalizată, este marcată. În momentul în care statul vă accesează datele, veţi fi notificat, veţi avea o alertă că o instituţie a statului, şi veţi şti care instituţie, vă accesează datele. În Republica Moldova se întâmplă acest lucru. Aplicaţia de notificare pe care ei o au, o să o adoptăm şi noi în România. Sper să într-un an de zile să ştim pe bazele actuale să implementăm. În momentul acesta, datele noastre stau în nişte dosare cu şină, pe nişte rafturi, în nişte dulapuri metalice şi orice funcţionar poate intra acolo să vă ia datele, fără ca dumneavoastră să ştiţi”, a mai subliniat Burduja.