Sectoarele în care s-au găsit cel mai greu angajați în 2023: Construcții, curierat, restaurante. Guvernul stabileşte un contingent de 100.000 de lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă pentru 2024

Construcțiile, activitățile de curierat și sectorul HoReCa sunt domeniile de activitate pentru care se înregistrează cele mai multe locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de către angajatori în anul 2023, arată datele oficiale. În contextul deficitului de pe piața muncii, angajații din afara țării reprezintă o opțiune pentru unele companii. Pentru anul 2024, guvernul României stabileşte un contingent de 100.000 de lucrători străini nou- admişi pe piaţa forţei de muncă din România, conform unui proiect de hotărâre de guvern inclus pe ordinea de zi a ședinței Executivului din 28 decembrie.

• Numărul locurilor de muncă vacante declarate de angajatori a fost în primele opt luni ale anului mai mare cu aproximativ 27% față de perioada similară din anul 2022.
• Numărul locurilor de muncă declarate în mod repetat de angajatori, în perioada ianuarie – august 2023, din cauză că nu puteau fi ocupate reprezintă 60% din totalul locurilor de muncă vacante, crescând față de aceeași perioadă a anului 2022, când acestea reprezentau 44%.

“În contextul emigrației și a tendințele demografice negative, imigrația legală poate fi o soluție pentru a
compensa deficitul de forță de muncă de pe piața internă a muncii, pentru a acoperi lipsurile pentru
anumite calificări și pentru a susține creșterea economică”, se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul de hotărâre.

În aceste condiții, “lucrătorii străini înlocuiesc pe piaţa muncii absenţa forţei de muncă naționale. Una din măsurile luate de Guvernul României, în sensul acoperirii deficitului de forță de muncă pe piața
internă, constă în stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă”, se mai arată în nota de fundamentare, care include o serie de date despre piața muncii în 2023.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Conform datelor comunicate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, până la data de 9 octombrie 2023, au fost eliberate 80.375 avize de angajare/detașare, numărul acestora fiind în scădere față de anul trecut. De asemenea, mai sunt în curs de soluționare un număr de 9.748 de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare/detașare pentru anul în curs. Prin comparație, potrivit informațiilor furnizate de către aceeași instituție, în anul 2022 au fost eliberate 108.885 avize de angajare, iar în anul 2021 au fost eliberate 49.954 avize de angajare/detașare.

Conform datelor comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, numărul străinilor cu permis de
ședere în scop de angajare, detașare sau activități dependente, aflați pe teritoriul României, era de
72.337, la data de 30 septembrie 2023.

În perioada 1 ianuarie – 9 octombrie 2023, au fost eliberate 35.954 permise de ședere
temporară în scopul desfășurării de activități lucrative (primul permis emis, persoana nu a mai deținut
în ultimele 6 luni un drept de ședere pe teritoriul României) – angajare/detașare – 35.406, activitate
cercetare științifică – 19, înalt calificat – 336, sezonier – 165, ICT (lucrători transferați intracorporații)
– 28 .

De asemenea, conform datelor comunicate de Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 1 ianuarie 2023
– 10 octombrie 2023 au fost eliberate, în total, 42.822 de vize pentru angajare în muncă, identificate
prin simbolul D/AM și vize de detaşare, identificate prin simbolul D/DT, străinilor care urmează să intre
în România în vederea încadrării în muncă la un angajator, respectiv străinilor care urmează să intre în
România în scopul desfăşurării de activităţi lucrative pe teritoriul României la un beneficiar al prestării
de servicii. În aceeași perioadă de referință, au fost respinse 11.388 cereri de eliberare a vizelor de
lungă şedere pentru angajare în muncă/detașare, 3.355 de astfel de vize au fost anulate, fiind în curs
de soluționare 826 de cereri de acordare a respectivelor tipuri de vize.

Prin comparație, în anul 2022 au fost eliberate, în total, 58.580 de vize pentru angajare în muncă,
identificate prin simbolul D/AM și vize de detaşare, identificate prin simbolul D/DT, străinilor care
urmau să intre în România în vederea încadrării în muncă la un angajator, respectiv străinilor care urmau să intre în România în scopul desfăşurării de activităţi lucrative pe teritoriul României la un beneficiar al prestării de servicii. În anul 2022, au fost respinse 6.060 cereri de eliberare a vizelor de lungă şedere pentru angajare în muncă/detașare iar 437 de astfel de vize au fost anulate.
În anul 2021 au fost eliberate, în total, 29.053 de vize pentru angajare în muncă, identificate prin
simbolul D/AM și vize de detaşare, identificate prin simbolul D/DT, străinilor care urmau să intre în
România în vederea încadrării în muncă la un angajator, respectiv străinilor care urmau să intre în
România în scopul desfăşurării de activităţi lucrative la un beneficiar al prestării de servicii.

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în perioada ianuarie – august 2023
numărul total de locuri de muncă vacante era de 506.601.

Principalele zece domenii de activitate în care s-a înregistrat un număr semnificativ de locuri de muncă vacante:

• lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (64.027)
• restaurante (28.614),
• alte activităţi postale şi de curier (26.928),
• activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului (25.849),
• activităţi de protecţie şi gardă (17.661),
• transporturi rutiere de mărfuri (17.155),
• activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă (12.740),
• comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun (11.952),
• fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule (8.874)
• fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor şi a produselo proaspete de patiserie (8.720).

Pentru perioada similară a anului 2022, numărul locurilor de muncă vacante declarate de angajatori era
de 399.040 (mai mare cu 26,95% în perioada ianuarie – august a anului 2023 față de perioada similară
din anul 2022).

Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în bazele de date ale Agenției Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă, în perioada ianuarie – august a anului 2023 şi puse la dispoziţia persoanelor
aflate în căutarea unui de loc de muncă, 304.371 au fost locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa.

În primele 8 luni ale anului 2023, media numărului de locuri de muncă declarate în mod repetat de
angajatori deoarece că nu s-au putut ocupa a fost de 33.819.

Domeniile de activitate pentru care se înregistrează cele mai multe locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de către angajatori în anul 2023 sunt:

• Lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – 46.652
• Alte activități poștale și de curier – 24.228
• Activități de contractare, pe baze temporare, a personalului – 20.746
• Restaurante – 18.373
• Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă – 11.375
• Transporturi rutiere de mărfuri – 11.117
• Activități de protecție și gardă – 9.941
• Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun – 5.893
• Lucrări de instalații sanitare, de încalzire și de aer condiționat – 4.941
• Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule – 4.561
• Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) – 4.302
• Activități generale de curățenie a clădirilor – 4.257
• Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor – 4.038
• Alte transporturi terestre de călători n.c.a. – 3.950
• Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie – 3.793
• Hoteluri și alte facilități de cazare similare – 3.441

Numărul locurilor de muncă declarate în mod repetat de angajatori, în perioada ianuarie – august 2023, din cauză că nu puteau fi ocupate reprezintă 60% din totalul locurilor de muncă vacante, crescând față de aceeași perioadă a anului 2022, când acestea reprezentau 44%.

Conform datelor comunicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, la sfârșitul lunii
august 2023, numărul total de şomeri înregistrați a fost de 230.545 de persoane, acest indicator având
o evoluție descrescătoare începând cu luna ianuarie până în luna mai, apoi în creștere până în luna
august.

Raportat la datele comunicate de Inspecția Muncii, numărul de contracte individuale de muncă cu
normă întreagă active, înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din
afara Uniunii Europene, încheiate în perioada 1 ianuarie 2023 – 10 octombrie 2023, a fost de 81.927.
Conform datelor transmise de Inspecția Muncii, numărul de contracte individuale de muncă active ale
unor salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene cu normă întreagă active, încheiate și
încetate în perioada 1 ianuarie 2023 – 10 octombrie 2023, a fost de 1.800.

Numărul de contracte de muncă nou înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor
state din afara Uniunii Europene, încheiate în anul 2022 a fost de 96.053, în anul 2021 de 54.292, iar
numărul celor încheiate și încetate în anul 2022 a fost de 2.545, iar în anul 2021 de 2.233.

În situația în care numărul cererilor pentru eliberarea de avize de angajare/detașare este mai mare
decât contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, contingentul de lucrători
străini poate fi suplimentat prin hotărâre a Guvernului, în baza unui memoriu justificativ, la propunerea
Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

În ce domenii se angajează cei mai mulți muncitori străini și ce salarii sunt în aceste sectoare?

Cei mai mulți muncitori străini se angajează în retail, horeca, servicii, construcții, transport / logistică sau turism, pe poziții din segmentul entry level, care necesită maximum doi ani de experiență, arată o analiză din noiembrie a platformei de locuri de muncă eJobs.

„Cu toate că nu mai vedem un număr atât de mare de români care să aplice pentru joburile din străinătate, sunt domenii în care angajatorii au în continuare probleme în a acoperi necesarul de personal cu forța de muncă existentă în România. În plus, toate sunt domenii afectate și de o fluctuație mare de personal. Pentru aceste industrii, importul de forță de muncă din străinătate, mai ales din afara Europei, a reprezentat o soluție utilă, în special pentru a rezolva problema stabilității angajaților. Sunt, totodată, sectoare care au, anual, volume mari de angajări”, a spus Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, liderul pieței de recrutare online din România.

Astfel, din cele aproape 350.000 de joburi postate de la începutul lui ianuarie și până la sfârșitul lunii noiembrie, 86.000 au fost postate de angajatorii din retail, 51.000 de companiile din servicii, 40.000 de cele din industria alimentară, 37.000 de cele din turism, 32.000 de angajatorii din transport / logistică și 28.000 de cei din construcții.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, mediile salariale nete, la nivel național, pentru un angajat care ocupă o poziție entry level în aceste domenii sunt cuprinse între 2.600 și 3.600 de lei, după cum urmează: de 3.000 de lei pentru cei care lucrează în retail, 3.600 de lei pentru angajații din construcții, 3.000 de lei pentru industria alimentară și horeca, 3.100 de lei pentru transport și distribuție și 2.600 de lei pentru turism.

De unde vin angajații străini?

Ţara din care România a atras cel mai mare număr de angajaţi străini este Nepal, numărul lor ridicându-se la 21.753 la finalul lunii septembrie al acestui an. Clasamentul este completat de Sri Lanka, de unde sunt 16.257 de angajați şi de Turcia, de unde sunt 10.936 de angajați, conform unor date citate de Știrile Pro Tv.

La nivelul primelor zece state de provenienţă a celor mai mulţi angajaţi străini se observă că şase sunt din Asia, respectiv Nepal, Sri Lanka, India (9.121 angajați), Bangladesh (5.458 angajați), China (3.546 angajați) şi Pakistan (3.060 angajați).

Cetățenii din astfel de state fug de condițiile de trai și salariile și căută să își construiască un nou viitor în Europa.

Spre exemplu, un muncitor din Nepal are în țara sa un salariu mediu net de 195,46 de euro, în timp ce un muncitor din Sri Lanka are un salariu mediu net de 169,14 și unul din Bangladesh are 222,86 euro, potrivit countrycassette.com.

Al Jazeera: Muncitorii asiatici veniți în România, înșelați și exploatați/ Sunt atrași cu salarii mai mari decât în realitate, apoi, puși la alte munci

Televiziune Al Jazeera a publicat un reportaj despre condițiile grele în care muncesc unii dintre asiaticii veniți în România în căutarea unui trai mai bun. Aceștia iau împrumuturi de mii de euro pentru a plăti agenții de recrutare, dar, în unele cazuri, în țara de destinație nu găsesc ce li se promite. Când a ajuns în România, locul de muncă și salariul erau diferite de cele oferite inițial. Exemlul unui angajat din Sri Lanka: i se promisese 800 de euro (864 de dolari) pentru un job de curățenie în case, nu 500 de euro (540 de dolari) pentru a întoarce burgeri. Detalii AICI

Încă din 2021, o investigație The Guardian susținea că România exploatează muncitorii nepalezi tot așa cum românii sunt exploatați în alte părți – Mii de muncitori sunt angajați în UE prin intermediari cu salarii și condiții de lucru inferioare, Mai multe AICI